Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica TV:
De ce nu mă uit la t.v. de Telefil


Telefil fiind într-un scurt concediu, m-a rugat pe mine să scriu cronica de săptămîna aceasta. Luat prin surprindere, n-am apucat să-i spun că eu am oroare de t.v. Că, de fapt, nu m-am mai uitat de mult la o emisiune, indiferent că e film, talk-show, meci de fotbal, concurs cu premii ori divertisment. Ei poftim, mi-am zis, după ce am promis nefiind atent la rugămintea lui Telefil, şi acum ce fac? Mă prefac că mă uit? Mă prefac că scriu? Nu merge. Amatorii de t.v. m-ar prinde imediat. Aşa că m-am decis să vă mărturisesc de ce nu mă uit niciodată la t.v. Am două motive principale.
Primul este acela că, despre orice domeniu ar fi vorba, televiziunea rămîne inferioară altor mijloace de comunicare. Ea se remarcă în toate, dar nu reuşeşte în nici unul. Să vă dau cîteva exemple. Dacă iubeşti teatrul, n-are rost să-l vezi pe micul ecran, prost filmat şi prost sonorizat. Mai bine te duci să-l vezi în sală. Dacă-ţi place cartea, e de o mie de ori preferabil s-o citeşti decît, de pildă, să-ţi spună dl Dan C. Mihăilescu pe la ora 24 ce şi cum. Dl D.C.M. este un om inteligent, dar ce poate să-ţi spună el într-un minut sau două, cînd mai şi pici de somn. Să luăm Ştirile. Nu găsiţi că e mai profitabil să le citeşti în ziare? O dată, pentru că ai mai multe versiuni şi-ţi faci o idee mai apropiată de adevăr. Buletinele t.v. sînt cam în acelaşi timp şi nu poţi decît să alegi unul ori cel mult două. Apoi, pentru că mie nu-mi place să-mi pierd vremea. Redactorii de la Ştiri au selecţia şi ordinea lor, care nu sînt neapărat şi ale mele. T.v. te obligă să stai în faţa micului ecran pînă la urmă. Ziarul, îl poţi răsfoi, poţi să alegi doar ceea ce te interesează. La t.v. n-ai cum să selectezi, să tai, să revii. Vă pot da şi alte exemple. Dar cred că e destul. Mie unuia mi se pare evident că t.v. n-are cum concura pe fiecare dintre celelalte mijloace în parte, superioritatea ei fiind, eventual, cantitativă, dar nicidecum calitativă.
Al doilea motiv este că t.v. se adresează prea multora în acelaşi timp. Eu sînt elitist şi nu suport concesiile făcute gustului majoritar, modei ori standardelor la orice fel. Cînd mă hotărăsc să văd un film comic, vreau să fie bun. Comediile cinematografice de la t.v. sînt de obicei lamentabile. Ca să atragă cît mai mulţi spectatori. Dacă vreau muzică, mă duc la Ateneu sau acolo unde cred eu că este o formaţie ca lumea de muzică bună. Să le ascult pe fetele de la Spice ori pe Andree este peste putinţa mea. Nu mă dau în lături să mă distrez ori să ascult bancuri. Dar nu cu Vacanţa Mare, cu Banc Show (m-am uitat o singură dată şi
m-am crucit!) şi nici chiar cu Divertis, cîndva o formaţie originală, astăzi... Îmi pun filme cu Stan şi Bran şi rîd ca prostul de fiecare dată, ca şi cînd le-aş vedea pentru prima oară. Iar bancuri ascult doar de la doi sau trei prieteni ai mei şi vă asigur că sînt extraordinare. Nici după sportul la t.v. nu mă omor. E prea mult fotbal (tot din raţiuni de rating) şi, hai să zic, deloc şah. Asta ca să dau un exemplu. Tot gustul celor mulţi decide. Şi asta mă enervează. Eu aş dori o t.v. pentru toţi în sensul de pentru fiecare. Ea e una pentru fiecare în sensul de pentru toţi. Mă simt discriminat. O fi fost aleasă Bohemian Rhapsody drept cea mai frumoasă melodie a tuturor timpurilor, dar eu sînt un fan al lui Mozart şi Schubert.
Nu vă cer să fiţi de acord cu mine. N-aveţi decît să vă uitaţi la t.v. cît poftiţi. Dar scutiţi-mă de patima dv. pentru ceva atît de tîmpit.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara