Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Corespondenţă din Praga:
Despre Mircea Eliade în context european de Libuše Valentová

Spre sfârşitul anului trecut, mai exact în ultimele zile ale lui noiembrie, la Praga a avut loc un Simpozion Internaţional intitulat Mircea Eliade în context european. Organizatorii acestuia, românişti de la Facultatea de Litere a Universităţii Caroline, participaseră, în primăvara 2006, la un concurs lansat de Institutul Cultural Român, în cadrul programului Zilele Mircea Eliade. Faptul că proiectul lor se plasase printre cele câştigătoare le-a permis să realizeze o acţiune mai amplă, care nu ar fi fost posibilă fără susţinerea financiară din partea ICR. Afară de aceasta, un important ajutor tehnic şi organizatoric la buna desfăşurare a simpozionului a fost acordat de către angajaţii Institutului Cultural Român de la Praga, în frunte cu directorul Dan Duţă. Lucrările simpozionului s-au ţinut în superbele săli ale Palatului Morzin, una dintre cele mai frumoase clădiri baroce din Praga, cumpărată în anii '30 ai secolului trecut de statul român şi devenită sediul Ambasadei Române.
La simpozion au luat parte specialiştii provenind din patru ţări europene - Cehia, Slovacia, România, Italia -, care, în comunicările lor, au abordat opera marelui savant şi scriitor român din punctul de vedere al diverselor discipline, cum ar fi istoria religiilor, literatura comparată, studiul imaginii, teoria receptării ş.a. Pentru a ilustra temele dezbătute în cursul celor două zile ale simpozionului, să le oferim cititorilor măcar câteva exemple. Renumitul eliadolog Sorin Alexandrescu a prezentat publicului (format mai ales din studenţi şi din membri ai Asociaţiei Cehia-România) o parte însemnată şi rodnică a biografiei lui Eliade, şi anume perioada sa portugheză, văzută de profesorul bucureştean ca spaţiul dintre două "uşi" simbolice: prima îl despărţea pe scriitor de ţara sa de baştină, iar cea de-a doua i se deschidea în direcţia Occidentului, ducând însă inevitabil şi spre exil. Trei istorici ai religiilor, Milan Kovác, Michal Velég (ambii de la Universitatea din Bratislava) şi Ondrej Sládek (Universitatea din Brno) s-au ocupat, în intervenţiile lor, de conţinutul şi viabilitatea conceptelor eliadiene din acest domeniu: illud tempus - timpul mitic; societăţile arhaice; interpretarea creatoare în hermeneutica religiilor. Laura Mesina (Universitatea din Bucureşti) şi-a îndreptat atenţia spre discursul istoric al lui Eliade, analizând imaginarul premodern conţinut în compendiul său Românii, latinii Orientului şi în Jurnalul portughez. Istoricii literari şi comparatiştii prezenţi la simpozion şi-au propus să descopere unele aspecte inedite ale operei beletristice a scriitorului, ori studiind structura ei interioară, prin prisma unor simboluri plurivalente, ori punând-o în relaţie cu anumite tendinţe ale prozei europene a secolului XX. Aceste două tipuri de abordare au fost reprezentate, pe de o parte, de Jana Páleníková (Universitatea din Bratislava) şi studiul ei privind semnificaţiile dublului la Eliade, şi, pe de altă parte, de Libu�a Vajdová (Academia de Ştiinţe din Slovacia) care a interpretat semnificaţiile motivului nopţii de Sânziene în proza slovacă de după război, sau de Zdenek Hrbata (Universitatea Carolină), cu încercarea sa de a surprinde paralelisme între tendinţele naturiste la Jean Giono, Charles-Ferdinand Ramuz şi Mircea Eliade. O temă aparte a simpozionului îl constituiau problemele receptării. Un bilanţ critic al felului cum a fost şi este primită opera literară şi cea filozofică a lui Eliade în Italia l-a prezentat cunoscutul traducător şi exeget al gândirii eliadiene, Roberto Scagno de la Universitatea din Padova. Următorii vorbitori (Markéta Pop, Eva Tapajnová, Eugenia Bojoga) au caracterizat desfăşurarea şi meandrele aceluiaşi proces în Cehia, Slovacia şi, respectiv, Rusia.
Spaţiul limitat nu ne mai permite decât să amintim momentul culminant al simpozionului - lansarea unor cărţi noi, evident referitoare la personalitatea lui Mircea Eliade. Publicul prezent în "sala de piatră" a Palatului Morzin a urmărit cu deosebită atenţie prezentarea celor două volume continând Jurnalului portughez şi alte scrieri şi a substanţialei lucrări a lui Sorin Alexandrescu Mircea Eliade dinspre Portugalia, precum şi a unei cărţi elegante, cu legătură în piele, intitulată V tieni l'alie (În umbra unui crin), în care Jana Páleníková a inclus şapte povestiri fantastice traduse în limba slovacă. Cel care de două decenii depune eforturi sistematice pentru a-l introduce pe Mircea Eliade în mediul cultural ceh, traducătorul Jirí Na�inec, a informat asistenţa despre o nouă împlinire a sa, adică despre faptul că nu de mult încheiase traducerea Memoriilor care vor apărea în curând la o editură pragheză, într-o ediţie însoţită de note explicative şi de o serie de fotografii documentare. În 2007, anul centenarului naşterii lui Mircea Eliade, publicul cititor din Cehia va avea la îndemână nu numai această remarcabilă operă memorialistică, ci şi volumul comunicărilor de la reuniunea pragheză, de data aceasta bilingv, sau mai precis trilingv (fiind vorba de limbile română, cehă şi slovacă), şi prin urmare accesibil nu numai românilor sau româniştilor.
În programul propriu-zis al simpozionului, dl. Na�inec a vorbit despre un ecou aproape sau chiar cu totul necunoscut al prozei lui Eliade. Este vorba de faptul că dramaturgul şi prozatorul ceh Pavel Kohout devenit, după înfrângerea Primăverii de la Praga, disident şi ceva mai târziu şi exilat, a adaptat, sub forma unei piese de teatru, nuvela Pe strada Mântuleasa pe care o citise într-o versiune cehă, de samizdat. Sunt convinsă că cititorii României literare vor fi interesaţi de această poveste care dovedeşte, o dată în plus, că pentru marea literatură nu există nici frontiere, nici interdicţii de cenzură.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara