Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Cerşetorul De Cafea:
„Domnule, răspunse Reparata, nu vă pot arăta decît un singur act, cel sexual!” de Emil Brumaru


Stimate domnule Lucian Raicu,



De remarcat că Ilarion Ciobanu, actorul, vine la masă, se aşază şi, pentru a mînca, îşi pune o pereche de ochelari de vedere! Ca şi cum ar citi! Iată, mi-am zis, ce-nseamnă să fii intelectual. Ba nu, gurmand!!

*

Descopăr extraordinara dilatare a sufletului pe care mi-o produce o ţuică mică urmată imediat de altă ţuică mare băută (ultima) împreună cu o cafea mare (o gură ţuică, o gură cafea!). De reţinut. De repetat.

*

În cele şapte zile cît am stat aici, cele mai lungi discuţii le-am purtat cu barmanul Vasile! Într-o zi, dînsul, delicat, m-a întrebat chiar de ce-s trist!?

*

Şi duminică, fratele Ioan a lipsit de la masă! Probabil „a slujit” pe undeva sau, măcar, a cădelniţat din oficiu! Am impresia că de cîte ori „apare” în lume, se dă pe la subsuori cu spray de tămîie. Şi n-aş fi surprins să-l văd cu un termos de aghiazmă!

*

Găsesc pietre plate, găurite, în care-mi pot înfige creioanele ascuţite! Fac un fel de arici cu ţepi groşi, galbeni, de „Koh-I-Noor”!! Cînd sfîrşesc de jumulit ariciul, s-a terminat şi scrisoarea.

*

Există pe aici şi personajul Simion Pop.

Şi-ncă cineva a cărui figură mi-e foarte cunoscută, dar nu-i ştiu numele. Bea (cu H. Lovinescu) mereu la bar, are un copilaş drăguţ, cu ochelari. Să nu uit căţelul minuscul al lui Sîntimbreanu! În plus, o şleahtă întreagă de tineri şi tinerele care nu au nici în clin, nici în mînecă, bănuiesc, cu scriitorii. Rude? Poate. De invidiat o tipă cu craci infiniţi şi gura enormă, dinţoasă, limboasă, fumegîndă-n ţigări subţiri, negre! Seismul dulce-al bucelor ei!!

*

Scriu toate astea la cîţiva zeci de metri de plaja zgomotoasă, cu perdelele trase, cu lumina aprinsă, încurcînd paharul de ţuică, limpid, cu cel de cafea, opac! Am sentimentul că trec cu trenul pe lîngă ei, că-s închis ermetic într-un compartiment capitonat cu rochiile năprasnic călcate de Tamara Nikolaevna!

*

Mă gîndesc la Reparata, detectiva mea cu trei sîni şi două vagine, eroina unui ciclu fulminant. Am găsit titlul primului volum: Reparata contra Stricata. Îmi şi închipui următoarea scenă. Reparata, cu două sute pe oră, apăsînd talpa goală pe accelerator, e oprită la o intersecţie de poliţişti: „Actele dumneavoastră!” „Domnule, răspunse Reparata, nu vă pot arăta decît un singur act, cel sexual!” Deocamdată atît!

*

Ce sfîrşit dau acestei scrisori? De mîine, lîngă ceaşca de teracotă galbenă, voi reîncepe seria din Iaşi. Încetul cu încetul îmi voi aminti de ultima vizită la dumneavoastră, de hamsiile cu care am uns tot apartamentul, de vinul băut (în lipsa lui Dinescu!), de aşteptarea zadarnică a lui Dan Cristea, de constatarea dumneavoastră că proza lui Eminescu e greu de citit, de fotografiile arătate într-un tîrziu, de doamna Sonia Larionovna, de Marius Robescu care la două-trei cuvinte zice „mă”, de ploaia aceea torenţială, de mieunăturile auzite de la parter, prin uşa lăsată deschisă, cu un taburet în ea, de absenţa Denisei şi prezenţa Maşei, de brînza finală! Developarea de-abia are loc!



Cu stimă şi afecţiune,



Emil Brumaru



27.VII.1980