Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica muzicală:
Drama orchestrelor de tineret de Dumitru Avakian

Cei mai buni dintre cei foarte buni tineri muzicieni ai ţării se reunesc an de an în luna august, aici, la Sinaia, pentru a-l sărbători pe George Enescu; o fac prin grija Primăriei oraşului, a Fundaţiei Prietenii Muzicii, a societăţii Lanto Communication; cu câteva zile în urmă s-au împlinit 132 de ani de la naşterea maestrului.

Tineri minunaţi, talentaţi, iluminaţi de o frumuseţe spirituală pe care le-o conferă muzica însăşi, maeştri temeinic angajaţi cauzei privind formarea generaţiei viitoare de muzicieni profesionişti, concerte susţinute la Sinaia, în Sala de Spectacole a Casinoului, de asemenea la Bucureşti, la Atheneul Român, la Sibiu în marea Piaţă a Primăriei, la Buşteni, la Centrul Cultural... evenimente urmărite de aproape zece mii de spectatori, de melomani, muzică clasico-romantică şi de secol XX, creaţii ale maestrului sărbătorit, ale compozitorilor noştri... totul a putut fi audiat în atmosfera estivală a unei prelungite sărbători a muzicii.
Se poate, oare, imagina faptul că întreg acest complex al evenimentelor menţionate se realizează în afara vreunui cadru instituţionalizat, se realizează în deplina indiferenţă a instituţiilor care în mod firesc ar trebui să se preocupe de formarea profesională a tinerilor muzicieni?
Este o dramă pe care, într-o formă sau alta, o regăseşti, la noi, în diferitele sectoare ale activităţii cotidiene. Nu intrăm în rând cu lumea cea europeană pentru că, probabil, nu se doreşte acest lucru. Nu constituie un secret pentru nimeni, cu atât mai puţin pentru comunitatea oamenilor de cultură, de artă, de muzică, faptul că ansamblurile orchestrale ale tinerilor muzicieni de la noi – mă refer la ansamblurile de muzică academică, clasică – beneficiază de un ambiguu statut de semi-clandestinitate. Nu intră în responsabilităţile fireşti ale Ministerului Invăţământului. Trist şi adevărat! Mai trist este faptul că un sprijin financiar promis de Ministerul Culturii a fost retras în chiar timpul desfăşurării actualei ediţii a Festivalului de la Sinaia.
Au evoluat aici, în sala de spectacole a Casinoului, dar şi la Bucureşti, la Atheneul Român, colective simfonice ale tinerilor muzicieni sosiţi din Polonia, de la Viena, dar şi de peste Prut, cum este Orchestra Naţională de Tineret a Moldovei, de asemenea colective simfonice din ţară, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Romanian Simfonietta, Camerata Junior... ; sunt tineri muzicieni, sunt dirijori, solişti, mai tineri şi mai vârstnici... cei care au definit, cei care luminează în continuare, la nivel european, brand-ul nostru de ţară. Este semnificaţia înaltă a unei identităţi pe care, din păcate, nu o desemnează la noi nici mediul social, nici cel economic şi nici cel politic actual. O desemnează cultura, arta, tineretul studios, tinerii olimpici, marile evenimente de peste an cum este, spre exemplu – aici, la Sinaia – Festivalul Internaţional Enescu şi muzica lumii, manifestare anuală ajunsă acum la cea de a XIV-a ediţie; oameni şi muzică, evenimente, fapte de cultură... totul pare a se naşte din însăşi substanţa spirituală a acestei naţii. Atunci când aceste naşteri nu sunt ignorate, desconsiderate.
Întâi la Sinaia, ulterior la Sibiu, recent la Bucureşti, la Atheneul Român, apariţiile publice ale Orchestrei Romanian Sinfonietta, ansamblu condus de maestrul Horia Andreescu, au beneficiat de audienţa a aproape 5000 de entuziaşti melomani ai muzicii beethoveniene; dinamica vie a discursului Simfoniei a VIII-a a beneficiat de o claritate iradiantă atent formulată a comunicării.
Impresionant s-a dovedit a fi complexul culorilor timbrale pe care le dezvoltă Orchestra Română de Tineret condusă de maestrul Cristian Mandeal; trebuie să recunosc, întreaga suită a lucrărilor orchestrale datorate lui Maurice Ravel, de la Rapsodia spaniolă la celebrul Bolero, au dispus de antrenul unei exuberanţe sonore ce se ridică la nivelul unui înalt profesionalism practicat în contextul vieţii muzicale europene.
Entuziasm şi bună dispoziţie, o rigoare salutară privind cântul în ansamblu, muzică rar audiată pe la noi, un lăudabil sentiment al conştiinţei naţionale... Asta au etalat, pe parcursul turneului în ţara noastră, tinerii muzicieni membri ai orchestrei Sinfonia Iuventus – Polonia, ansamblu condus de Tadeusz Wojciechowski. Muzică poloneză, maghiară, spaniolă... şi nici o pagină din creaţia compozitorilor din ţara gazdă! Au fost primiţi cu căldura cu care melomanii noştri îi întâmpină pe muzicienii talentaţi, comunicativi.
Impresionant, cu totul impresionant s-a dovedit a fi concertul tinerilor muzicieni vienezi, Wiener Jeunesses Orchester, ansamblu orchestral amplu condus de Herbert Bock, un profesionist cu experienţă, un bun constructor al ansamblului orchestral. Impresionantă este cultura sunetului de ansamblu; exemplare se dovedesc a fi resursele privind capacitatea de concentrare, de susţinere pe lungă durată... în marile opus-uri simfonice. Mă refer la realizarea celebrei simfonii, cea de a 7-a, în mi major, opus monumental datorat compozitorului austriac Anton Bruckner. Concentrare în cânt, interiorizare, eficientă integrare în construcţia de ansamblu se constituie în date esenţiale ale acestui minunat ansamblu al tinerilor muzicieni austrieci.
Tânărul şef de orchestră Gabriel Bebeşelea, la pupitrul dirijoral al ansamblului Camerata Junior, la conducerea Orchestrei Naţionale de Tineret a Moldovei, se dovedeşte a fi un promiţător conducător al ansamblului orchestral; a apărut în compania colegului său Andriano Marian. Proiectul Festivalului îi aparţine maestrului Marin Cazacu, violoncelist solist, dascăl şi părinte, artist care dăruieşte din prea-plinul unei conştiinţe generos hrănite de muzică.
Importanţa în plan mondial a acestui tip cu totul special de ansamblu a fost recunoscută de multă vreme. Unele se constituie la nivelul unei selecţii mondiale cum este Orchestra de Tineret a Festivalului de vară de la Tanglewood, din Statele Unite; altele la nivel continental cum este Orchestra Europeană de Tineret; altele la îndemnul generos al ideilor, al acţiunilor privind apropierile interrasiale, cum este Orchestra Est- West-Divan din Orientul Apropiat, ansamblu condus de neobositul, de neînfricatul Daniel Barenboim. Căci muzica este un limbaj universal! Aproape toate ţările europene, în orice caz cele care fac parte din U.E., dispun de asemenea ansambluri a căror funcţionalitate depăşeşte nivelul imediat al percepţiei.
La noi, puţini sunt cei care au aflat că – sub conducerea maestrului Cristian Mandeal – Orchestra Română de Tineret a participat anul trecut, cu enorm succes, la Berlin, la un mare Festival Interna- ţional al Orchestrelor de Tineret. Drept urmare, în urma unei riguroase selecţii, anul viitor orchestra noastră a fost invitată să concerteze în cadrul celebrei Filarmonici berlineze, într-o suită de concerte la care participă, de asemenea un ansamblu similar din Germania şi un altul din America centrală.
Şi atunci cum să nu ne mire faptul că marea majoritate a tinerilor studioşi de la noi visează să rămână în afara graniţelor ţării? Pentru studii, pentru un onorabil loc de muncă. Într-o bună orchestră Marin Cazacu, directorul fondator al Festivalului europeană.


Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara