Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Articole de: Gabriel Dimisianu


Articole din: 2018  2017  2016  2015  2014  2013  2012  2011  2010  2009  2008  2007  2006  2005  2004  2003  2002  2001  2000  1999  1998      Toate articolele
Nr. 51 / 2000 - Memorii neconvenţionale
A apărut în 1999, fără ca autorul să-l mai poată vedea, volumul Elegii la sfârşit de secol al lui Ştefan Bănulescu, pregătit pentru tipar de el însuşi. Cuprinde ceea ce scriitorul numeşte în prefaţ...
Nr. 44 / 2000 - Un mare roman ignorat
Acţiunea revizuitoare întreprinsă de critică este văzută îndeobşte ca una care detronează, care dislocă prestigii discutabile, reformând ierarhia de valori în vigoare prin impunerea unor criterii n...
Nr. 41 / 2000 - Situaţia romanului
Am participat la "Colocviul romanului românesc", ediţia a II-a, desfăşurat recent la Sinaia şi organizat de Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor şi revista "Contemporanul". Însemnările de mai ...
Nr. 33 / 2000 - Cronica unei nevroze
Prozator afirmat odată cu Al. Ivasiuc, G. Bălăiţă, Augustin Buzura, Norman Manea, adică la începutul anilor '70, cotat din ce în ce mai bine, pe măsură ce-i apăreau cărţile, la bursa criticii lite...
Nr. 28 / 2000 - O librărie din Brăila
După încheierea unei frumoase cariere în marina militară, vechiul meu prieten şi fost coleg de liceu Valeriu Avramescu, ieşind la pensie, s-a putut dedica integral celei de a doua pasiuni a vieţi...
Nr. 13 / 2000 - Scrisori din "deceniul satanic"
Public alăturat trei scrisori primite de la Mircea Zaciu în anii '80, primele două datând de la începutul, iar a treia de la sfârşitul acelui interval numit de el, în Jurnal, "deceniul satanic". Le...
Nr. 8 / 2000 - În plin absurd
O recenzie din Le Monde a d-lui Edgar Reichmann, specialist al ziarului în chestiuni româneşti, mai ales culturale, a generat o oarecare vâlvă în presa de la noi, mai multe delimitări şi replici din...
Nr. 6 / 2000 - Roger Câmpeanu
Odată cu plecarea dintre noi a lui Roger Câmpeanu dispare şi ultimul exponent de marcă al presei de altădată. Adică al acelei prese ce se alcătuia în climatul febricitant al redacţiilor zumzăitoare...


Inapoi