Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

 
Efectul de ecou: VIAȚA ROMÂNEASCĂ, nr. 2/ 2017 de Cronicar

Pentru rubrica Efectul de ecou din această săptămână, în afară de articolul lui Andrei Pleșu, am nominalizat și editorialul lui Nicolae Prelipceanu din revista Viața Românească nr. 2/ 2017, în care poetul se pronunță exact asupra acestui subiect dezagreabil ce ajunge, iată, să monopolizeze pagina noastră (ne cerem scuze cititorilor, dar realitatea ne obligă să stăruim asupra lui!..). Textul scris de Nicolae Prelipceanu se numește Mână, birjar! și am reținut un fragment semnificativ din el:
„Aproape că m-am plictisit să tot fac precizări cu privire la afirmațiile grupului de luptători împotriva lui Nicolae Manolescu, care erodează, de fapt, imaginea Uniunii Scriitorilor, fără să se gândească măcar că, în cazul în care ar lua-o ei, așa cum tot afirmă că au și făcut după mai fiecare acțiune în justiție pe care o pierd, nu prea ar mai avea ce să ia. (…) Ei bine, acum, când vreo 20 sau poate mai mulți, scriitori, unii membri (deja foști, dar la origine membri) ai Uniunii Scriitorilor, se adună într-o așa-zisă adunare generală de tot atâția, reprezentând – vă atrag atenția – circa două mii șapte sute de membri și când li se retrage calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor, sar în sus membri și nemembri, că de ce și cum se poate ca niște scriitori să-i excludă pe alții. Nimeni nu le contestă, celor care chiar sunt scriitori, calitatea aceasta, ci numai statutul de membru al Uniunii Scriitorilor. Atrag atenția în mod respectuos tuturor celor care exprimă asemenea opinii că o asociație funcționează legal după un statut, care, în cazul nostru, este votat de ani de zile. De când condițiile materiale precare ale uniunii și ale membrilor săi fac imposibilă o adevărată adunare generală, statutul este votat de Consiliul Uniunii Scriitorilor, după o amplă consultare a tuturor filialelor și membrilor lor și că oricine contrazice acest statut se pune implicit în afara acestei asocieri libere. Or, în acel statut scrie clar, dar numai pentru cine se informează înainte de a se exprima, fie și furios, că alegerile pentru conducerea uniunii au loc o dată la cinci ani de zile, iar celebra și mult invocata Adunare Generală este înlocuită de adunările generale ale filialelor, ceea ce face ca orice membru, nu unu din doi sau din zece, cum era în cazul conferințelor care țineau locul adunărilor generale în ultimii 40 de ani, să se poată exprima, atât despre cei care candidează pentru conducerea filialei respective, cât și despre cei care candidează pentru președinția Uniunii și fiecare membru care participă să aibă, deci, dreptul să-și voteze candidatul preferat. Repet, atât pentru conducerea filialei, cât și pentru aceea a uniunii. În felul acesta a fost ales, acum trei ani și ceva (mai e un an și ceva și doritorii pot să se afirme în modul cel mai statutar), Nicolae Manolescu ca președinte. Dacă ești sau nu de acord cu rezultatul votului, ai tot dreptul să te exprimi, numai că, într-o democrație, și la Uniune a fost democrație până la un punct chiar în anii democrației socialiste, trebuie să o faci în limitele corectitudinii și informându-te în prealabil. Numai că o forțare a alegerilor în modul descris mai sus, adică din an în an și cu circa a o sută treizeci și cincea parte din totalul de membri, nu e o formă de exprimare, ci o încercare de puci, continuată cu nenumărate procese în justiție, dintre care o parte au și fost pierdute de insurgenți, iar ei continuă să dezinformeze pe siturile specifice, afirmând că, dimpotrivă, au câștigat. Să mai spun că aceste procese, unele de-a dreptul absurde, au deteriorat imaginea Uniunii Scriitorilor, să mai spun că ele au adus și mari pierderi financiare? Se înțelege de la sine, de către cine e de bună credință. Contra relei credințe, însă, nu se poate lupta cu informații corecte.”
Nu este prima dată când Nicolae Prelipceanu se dovedește o voce capabilă să vorbească și cu luciditate, și pătrunzător despre problemele vieții literare, demonstrând că este unul dintre cei cărora le pasă de întreg, nu doar de propriul beneficiu literar.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara