Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Păcatele Limbii:
Felie de Rodica Zafiu


EXPRESIA pe felie, foarte folosită în limbajul familiar- argotic actual, nu are un sens unic şi stabil. A fi pe felie înseamnă mai multe lucruri: fără alte compliniri, expresia descrie o situaţie bună, de succes, o victorie. Se foloseşte, de exemplu, în legătură cu o echipă de fotbal - „«Poştaşii», pe felie' (titlu, Viaţa Buzăului, 3.06.2009) -sau cu un partid politic: „Liberalii sunt pe felie" (vorbacorinei.blogspot.com, 28.05.2009). în unele cazuri, accentul se deplasează către relevanţă, către potrivirea la situaţie, astfel că a fi pe felie devine un echivalent aproximativ pentru a fi la locul potrivit, a fi la obiect: „No, poate mai vin cu un articol, mai pe felie" (seo.romania.com); „în concursul anterior doar câţiva au fost «pe felie», cum se spune" (e-poezie.net). Prin alte nuanţe semantice expresia evocă ideea de modă, vogă, mare frecvenţă („drogurile sunt «pe felie» în multe romane", forum.hotnews.com, 11.06.2008) - sau pur şi simplu de prezenţă atentă, activă (ca sinonim pentru a fi pe fază): „Pentru ca un forum să fie băgat în seamă trebuie ca moderatorul/ii să fie pe felie aproape non stop şi să-l bage în seamă pe cetăţeanul care vizitează forumul" (nasul.net). Evident, există situaţii în care distincţiile de mai sus se neutralizează, valoarea expresiei rămânând una pur şi simplu apreciativă, ca în comentariul ironic de pe un forum, la o ştire despre descoperirea unui tablou al lui Leonardo Da Vinci: "Da, era pe felie da vinci ăsta..." (Evenimentul zilei, 13.10.2009).

În schimb, în construcţia a fi pe felie cu cineva, sensul expresiei este altul: „a avea o relaţie (inclusiv amoroasă), un acord, un aranjament etc.". Semnificaţia mai generală este înregistrată în dicţionarul on-line dictionarurban.ro: „a fi prieten cu, a fi în treabă cu, a fi înţeles cu o terţă persoană": „N-avea grijă! Ioana e pe felie cu ăla de la intrare şi ne bagă moka". Construcţia este foarte folosită în limbajul familiar-argotic: Grijile şi nevoile oamenilor (adică ale celor care nu sunt «pe felie» cu el) se află undeva pe la coada preocupărilor sale" (România liberă, 2418, 1998, 10); „medicii sunt de fapt alieni de pe Krypton, pe felie cu nora" (simonatache.ro).

Sensul sentimental sau erotic - „când eu am intrat «pe felie», ei erau împreună" (roportal.ro) - e prezent în versuri, care circulă pe internet, ale unor piese muzicale de tip incert, variind probabil între rap şi manele; „te-am ginit la o chindie/ Erai cu altul pe felie". Din asemenea contexte s-a desprins o folosire a lui felie cu sensul de „iubită" („Felia mea, iubita mea, tu eşti toată viaţa mea", în aceleaşi versuri), care nu pare să fi avut, totuşi, succes.
Dicţionarele actuale de argou înregistrează şi alte semnificaţii ale substantivului. La Traian Tandin, Limbajul infractorilor (1993), apare felie ca sinonim pentru „portofel": i-a umflat felia. într-un roman al lui Neagu Rădulescu, în jargonul pasionaţilor de pariuri felie e folosit cu un sens nu foarte clar, dar care pare să trimită la bancnote, la sume de bani „Am jucat o «felie» pe Venus" (Un balon râdea în poartă ,1970: 43); „Puteţi paria liniştiţi pe Ripi! Uite, şi eu am jucat zece felii!" (id. 170). Cuvântul are şi sensul „lovitură", atestat în dicţionarul on-line 123urban.ro („I-am dat o felie de l-am întors"), dar şi în alte surse: „După ce am epuizat a doua serie de zece «felii», deţinutul şi a frecat mâinile (I. Chertiţie, Confesiunile unui gardian, 1991: 25).

Evoluţia semantică a substantivului felie nu este foarte clară. Pe de o parte, pentru expresia a fi pe felie a funcţionat probabil metafora feliei ca zonă limitată de acţiune, ca domeniu de activitate: „Eu mă simt pe felia mea, pe arătura mea. Eu n-am nici o treabă cu nimeni, nu vreau să mă cert, nu sunt invidios. Eu am editorul meu, la Paris" (observatorcultural.ro). Felia (în ipostazele prototipice: de pâine, de salam sau de tort) este „porţia" fiecăruia, zona limitată de acţiune în care se manifestă maxima competenţă: „vorbesc pe felia mea, în zona mea de interes şi de cunoaştere mai ales" (atelier.liternet.ro); „Sunt exact pe felia mea, literatura română contemporană" (zf.ro). Acest uz e familiar, fără note argotice sau vulgare, atestările sale găsindu-se, cum se vede, chiar în presa culturală. Sensurile tipic argotice

- „portofel" şi „lovitură" - ar putea proveni de la o utilizare generică a cuvântului - „lucru, chestie" - , într-o evoluţie asemănătoare cu aceea a cuvintelor bucată sau bucăţică.

Nici sensurile argotice, nici cele familiare nu au fost înregistrate în Dicţionarul explicativ (DEX, 1996); mai ciudat e că ele lipsesc şi din dicţionarele generale mai noi, de obicei atente la dinamica sensurilor actuale, Noul dicţionar universal(2006) şi Dicţionarul explicativ ilustrat (2007). Le cuprinsese totuşi un dicţionar, altfel foarte inegal, dar care poate oferi şi asemenea surprize plăcute

- Micul dicţionar academic (vol. II, 2002): felie - „domeniu de interes sau de activitate"; a fi pe felie - „a avea abilităţi deosebite, acţionând (rapid şi) eficient", „a avea o relaţie (sentimentală) deosebită". Deşi privim cu rezervă ultimul adjectiv din definiţie (deosebită), cam ridicol în contextul dat, trebuie să admitem că dicţionarul academic a fost, în acest caz, pe felie.