Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica muzicală:
Festivalul enescian al muzicii de Dumitru Avakian

Vara a trecut. Ecouri ale Festivalului enescian al muzicii, cel prilejuit de aniversarea zilei de naştere a maestrului, persistă. Celebra pianistă Elisabeth Leonskaja, violoncelistul Marin Cazacu, fondatorul Festivalului, dirijorii Horia Andreescu şi Cristian Mandeal, cele două orchestre simfonice ale tinerilor noştri muzicieni au fost capetele de afiş ale seriei de concerte susţinute în mare parte la Sinaia, în eleganta sală de spectacole a Casinoului.
Emblematic desfăşurată sub genericul „Enescu şi Muzica lumii”, cea de a XIII-a ediţie a Festivalului a avut loc, ca de obicei, în zilele de mijloc ale ultimei luni de vară. Căci pe 19 august s-au împlinit 131 de ani de la naşterea lui Geroge Enescu. E drept, „Muzica lumii” a fost mai mult cea europeană, iar creaţia enesciană a fost prezentată mai mult simbolic, prin valori – să o recunoaştem – nu dintre cele mai reprezentative. Seria de concerte hrăneşte şi aceasta atmosfera vacanţelor; publicul – cel din ţară, turiştii sosiţi din străinătate – preferă să asculte muzică mai accesibilă, prioritar clasico-romantică, muzică de agreabilă adresare. Este un public numeros care a covârşit în multe seri Sala de Concerte a Casinoului, incinta bisericii parohiale romano-catolice din Sinaia, centrul de cultură „Aurel Stroe” din Buşteni...
Ca şi în anii trecuţi şi de această dată marile momente ale Festivalului au fost oferite de concertele celor două orchestre simfonice ale tineretului, de Orchestra Română de Tineret condusă de Cristian Mandeal, de Orchestra „Simfonietta” condusă de Horia Andreescu. Pagini simfonice de mare anvergură, Poemul Don Juan de Richard Strauss, Dansurile Simfonice de Rachmaninov, Simfonia a 2-a în re major de Beethoven, de asemenea creaţii aparţinând lui Mozart, Mendelssohn Bartholdy, Giuseppe Verdi, George Enescu, realizarea – trebuie să recunosc – entuziasmantă a acestora la nivelul primelor vârste ale împlinirilor profesionale, au contribuit în ambele cazuri la constituirea sentimentului atât de preţios al ansamblului orchestral. Structurarea acestuia, a instrumentului, a ansamblului simfonic – pe de-o parte – şi – pe de alta – muzicalizarea acestuia în baza repertoriului amintit, se constituie în realizări impresionante ce contribuie decisiv la creşterea profesională a tinerilor muzicieni; sunt liceeni şi studenţi ai instituţiilor noastre de învăţământ artistic, sunt tineri absolvenţi ai acestora. Sunt veniţi din cele mai diferite regiuni ale ţării. Nu poţi să nu observi, socializarea, apropierea, comunicarea dintre aceştia se realizează sub semnul valorilor umaniste ale muzicii. Sub semnul acestor valori – antrenaţi de entuziasmul, de profesionalismul membrilor ansamblului Orchestrei Române de Tineret, a dirijorului Cristian Mandeal – a avut loc, în aceeaşi perioadă, concertul berlinez al formaţiei. Evenimentul s-a dovedit a fi unul de mare semnificaţie în viaţa tinerilor noştri muzicieni; concertul s-a desfăşurat în marea sală Konzerthaus la începutul lunii august. Succesul a fost covârşitor iar aprecierile presei abundă de superlative! Lucrările româneşti ale momentului au fost prima Rapsodie enesciană în la major şi, de asemenea, în primă audiţie absolută, mişcarea simfonică Frenesia 2 de Dan Dediu. Concertul a fost anterior susţinut la Sinaia şi la Bucureşti, la Atheneul Român.
Marile momente muzicale camerale ale Festivalului s-au petrecut şi acestea atât la nivelul maeştrilor, cât şi la acela al tinerilor muzicieni. Am în vedere susţinerea unei întregi seri închinate muzicii lui Franz Schubert, anume Trio-ul în si bemol major, realizare datorată violonistei Mihaela Martin, pianistei Steluţa Radu, violoncelistului Frans Helmerson, şi, pe de altă parte, Sonata în sol major oferitătă de pianistul Andrei Licareţ cu sensul unei introspecţii ce pune în evidenţă valorile cantabilităţii vocale de intimă rostire ale acestei muzici. Tot lui îi datorăm împlinirea unor raporturi de funcţională relaţie în ansamblu atunci când susţine evoluţia mai tânărului său coleg, talentatul violoncelist Ştefan Cazacu, în lucrări semnate de Ceaikovski, Rachmaninov sau David Popper. Un tânăr muzician de important viitor profesional se anunţă a fi pianista Adela Liculescu; iar aceasta dată fiind inteligenţa sensibil exprimată în pagini de înaltă virtuozitate datorate lui Maurice Ravel.
Moment unic în felul lui, moment aşteptat şi savurat cu enorm interes de public, se dovedeşte a fi concertul familiei Valentin Gheorghiu; în compania Roxanei şi a Valentinei Gheorghiu, maestrul octogenar retrăieşte tinereţea eternă a muzicii lui Dvorak sau Enescu.
O altă familie de muzicieni… Un alt repertoriu ne-a fost oferit de un emblematic cuplu cameral vocepian, cel al soţilor Bianca şi Remus Manoleanu; şi în acest caz recitalul domniilor lor a găzduit evoluţia unei voci ce promite mult, anume aceea a tinerei, a inteligentei soprane Stanca Manoleanu, o apariţie captivantă din punct de vedere muzical; …şi nu numai.
În familia violonistului Gabriel Croitoru – orientat de această dată spre domeniul muzicii de cameră, evoluţia violonistei Simina Croitoru aduce farmecul unei adresări solare de mare virtuozitate în realizarea muzicii lui Antonio Vivaldi.
Cupluri muzicale camerale inedite au configurat violonista Anda Petrovici şi ghitaristul Bogdan Mihailescu, mezzosoprana Claudia Codreanu şi luth-istul Costin Soare.
Trebuie evocat cu sens de cordială comunicare, de nobilă ţinută, realizarea celebrului Cvintet schubertian „Păstrăvul”; violonistul Liviu Prunaru, violistul Cristian Ifrim, violoncelistul Marin Cazacu, contrabasistul Dorin Marc şi pianista spaniolă Maruxa Llorente au definit aici farmecul însuşi al colaborării camerale, acel spirit al conversaţiei colocviale susţinute de frumuseţea vocalităţii ce cheamă cuvântul în vecinătatea muzicii.
„Viaţa mea fără muzică ar fi mai tristă”, o recunoaşte domnul Vlad Oprea, Primarul oraşului Sinaia. Sunt convins de acest lucru. Şi noi, publicul de specialitate, marele public şi, evident, tinerii muzicieni, maeştrii lor am fi cu toţii cu totul recunoscători municipalităţii în cazul în care sprijinul acesteia s-ar dovedi a fi mai substanţial. Cert rămâne faptul că cei o sută cincizeci de tineri muzicieni prezenţi în această vară la Sinaia, la concertele Festivalului, au definit spiritul unei nobile adresări; cea a muzicii care înalţă sufletul, care stinge ura, care respinge nepăsarea. În mod cert, realizările importante se definesc atunci când cei mari – cei mari la suflet! – se întîlnesc. S-au întâlnit, nu de azi, nu de ieri, membrii Fundaţiei „Prietenii muzicii – Serafim Antropov”, violoncelistul Marin Cazacu, fondatorul Festivalului, şi bunele intenţii ale primarului din Sinaia, care a întâlnit sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pe cel al Administraţiei Fondului Cultural Naţional. E bine şi aşa.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara