Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Flit şi zacherlină de Rodica Zafiu


Insecticidele celebre din secolele al XIX-lea şi al XX-lea - produse comerciale invocate de reclamele în plină afirmare, mari descoperiri ale vieţii moderne, esenţiale pentru comoditatea traiului - au lăsat urme interesante în limba română. Exemplul cel mai bun pare a fi termenul flit, înregistrat în DEX cu definiţia "insecticid folosit contra muştelor, ţânţarilor, puricilor etc.", însoţită de indicaţia etimologică "denumire comercială". În mod previzibil, Dicţionarul academic (DA, tomul II, F-I, apărut în 1934) nu înregistra cuvîntul; dicţionarul-tezaur îşi respecta astfel principiul de a ignora împrumuturile recente, adesea efemere, şi de a aduna în paginile sale în primul rînd termenii populari şi regionali; includea, de aceea, un omonim: regionalismul flit (din Banat şi Transilvania), cu sensul "bot, rît" şi cu folosiri metaforic-injurioase: "ţine-ţi flitul!". Noul dicţionar universal al limbii române (NDU, 2006), mai atent la limba vorbită actuală, cuprinde şi o expresie formată cu ajutorul cuvîntului flit - a trata cu flit, cu sensurile "a repezi", "a pune la punct", "a nu da atenţie". Mai frecventă în uz este totuşi expresia a da cu flit - "a alunga", necuprinsă în dicţionarele noastre generale, dar înregistrată de cele consacrate argoului. Nina Croitoru-Bobârniche, în Dicţionar de argou al limbii române (ediţia a II-a, 2003), izolează mai multe subsensuri ale expresiei: "a ironiza", "a înfrunta", "a determina să plece". Expresia este încă actuală, aşa cum o dovedeşte şi prezenţa sa în dicţionarele de argou on-line, alcătuite prin contribuţia voluntarilor. În aceste dicţionare, locuţiunea a da cu flit este explicată prin parafrazările "a da papucii, a termina o relaţie", sens ilustrat cu ajutorul exemplului "I-am dat cu flit la boarfă că mă enerva... janghina" (123urban.ro), respectiv prin "a nu da atenţie, a evita" - "Degeaba te bagi în seamă cu Maria, îţi dă cu Flit non-stop!" - şi "a părăsi": "Da mă, mi-a dat cu Flit asta până la urmă" (dictionarurban.ro). Toate semnificaţiile contextuale se explică uşor prin metafora iniţială: actul de a pulveriza un insecticid pentru a alunga insectele supărătoare este invocat în mod figurat pentru a descrie acte şi atitudini negative faţă de alte persoane. Atitudinea de respingere se manifestă diferit în funcţie de context: ca explicită alungare, eliminare - sau ca simplă ignorare. În argou par să fi pătruns şi sensurile celui de-al doilea flit, regionalismul înregistrat în DA: la Nina Croitoru Bobârniche flit apare şi cu sensul de "gură" (dar şi cu cel de "scuipat", produs prin metonimie pornind de la gură, sau poate prin metaforă, pornind de la insecticidul-spray); şi George Volceanov, în Dicţionar de argou al limbii române, înregistrează sensul "gură". Mai puţin fixată este expresia a trage un flit ("Aschimodia nu i-a tras un flit între felinare?" - M. Sîntimbreanu, Recreaţia mare, 1978), care poate avea sensul "a scuipa", dar şi, contextual, "a lovi". De la elementul lexical principal al locuţiunilor s-a format şi un verb: a flitui "a ironiza", "a alunga", "a scuipa" (Croitoru-Bobârniche), "a mustra, a dojeni", "a goni, a alunga" (Volceanov).
Expresia colocvială a da cu flit este foarte des folosită în stilul publicistic actual; toate exemplele care urmează sînt titluri jurnalistice: "Bucur îi dă cu flit latifundiarului din Pipera: "Nu plec de la Buzău!" (Gardianul, 11.12.2007); "Nicolas Sarkozy dă cu flit jurnaliştilor care îl întreabă despre divorţ" (Jurnalul naţional, 29.10.2007); "Iliescu le dă cu flit procurorilor care-l anchetează" (Atac online, 28.06.2007), "Vlădescu dă cu flit bursei" (Ziua, 26.01.2007), "Mitropolitul Anania dă cu flit CNSAS" (Monitorul de Neamţ, 4.09.2007). În exemple, sensul dominant al expresiei este "a sfida", "a ignora". Şi verbul a flitui a fost preluat de limbajul jurnalistic, pentru a fi plasat în titluri şocante: "Vosganian - acceptat de parlament, flituit de Băsescu" (Evenimentul zilei, 13.12.2006); "George Vintilă "flituit" în adolescenţă!" (Suceava News, 28.09.2007), "Milică, flituit pe motiv de Băsescu" (Ziarul, 27.06.2006) etc.
Între atîtea exemple figurate, e o surpriză să mai întîlneşti în textele contemporane cîte o utilizare etimologică, în care flit să fie folosit ca denumire generică pentru un insecticid, eventual reactualizată prin numele unui produs mai recent: "eu aşa am scăpat. Dar am dat şi cu flit (raid) la greu... Dai cu Flit prin toate încăperile, pe la colţuri etc., laşi geamurile închise măcar un sfert de oră" (gmclub.ro). Insecticidul Flit e un produs cu o tradiţie respectabilă (Wikipedia îi explică succesul printr-o campanie publicitară celebră, din 1928; vechea cutie de Flit poate fi văzută pe pagina de net www.package museum.com/exhibits/flit01/flit01.htm) şi care a avut o răspîndire destul de mare în spaţiul românesc. Singură sau în expresii, denumirea produsului pare să se fi instalat temeinic în limbă.
Mai puţin celebră decît flitul, zacherlina a ajuns totuşi să fie înregistrată de dicţionarele noastre; dacă în DEX a fost lăsată fără etimologie, în DLR (dicţionarul academic, seria nouă) a primit o explicaţie defectuoasă: Zackerl + ină. Posibilităţile oferite astăzi de internet ne permit să corectăm ortografia numelui propriu al inventatorului austriac al insecticidului: Johan Zacherl (1814 -1888). Oricum, nu poate fi vorba de o derivare pe teren românesc, ci de adaptarea denumirii internaţionale a insecticidului Zacherlin (ale cărui imagini publicitare de la 1900 pot fi văzute pe pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Zacherlin). Cuvîntul a fost folosit de Topîrceanu - în sens propriu ("Dar n-am nici gaz în lampă, nici praf de zacherlină", Noapte de august) - şi în expresia figurată a da cu zacherlină ("Dar asta-i datoria mea: / să dau cu zacher­lină-n proşti", Ripostă). Expresia, preluată şi de Andrei Pleşu - "Autorul acestor rînduri nu se exclude din clubul bombănitorilor. Şi el, ca toata lumea, se complace, uneori, "să dea cu zacherlină-n proşti", ("Spiritul critic", în Dilema, 18-24.07.1997) - rezistă probabil mai ales datorită ecourilor şi a trimiterilor sale culturale.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara