Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

 
fostei mele vieţi, prin bunăvoinţă (sau negresa eufonică) de Marian Drăghici

lui Mircea Tiberian



1
goală în bar la zuluşi negresa cu zulufi
jucăuşi
face în lumina lunii d

uş u
ş

2
înfăşurată în lumina lunii ce-i prisosea
din plin,
după duşul rece luminisc
ent
ent
ent

în bar la zuluşi
negresa cu zulufi jucăuşi
citeşte acest sexy-text
imprimat pe fundul
păhăruţului m
eu
eu
eu:

3
„ – am scris şi m-am format ca poet
într-o vreme când deasupra
capului nostru plana
zi şi noapte o sperietoare hid
oasă
oasă
oasă”

negresa, în lumina lunii,
trăgând din ţigară.

4
„ – dormeam cu sperietoarea în pat,
făceam dragoste cu sperietoarea
în creier,
în sânge –
unii au făcut copii, case, av
eri
eri
eri.”

negresa, unduindu-se din profil în
lumina lunii,
mereu în lumina lunii,
moliciune insesizabil-ironică.

5
„ – sperietoarea aia s-a volatilizat peste
noapte,
dar spectrul ei a continuat să mă bântuie
mult d
upă
upă
upă”

negresa, aceeaşi moliciune
unduindu-se aerian
pe ritmurile unei tobe auzite numai de ea,
în timp ce expiră vajnic, în rotocoale
fumul pe gura pervers-senzuală.

6
„ – Dumnezeu ne aruncă în lume ca unicate.
facem tot posibilul să uităm
că Dumnezeu ne aruncă în lume
ca unicate.
practica poeziei reprezintă modul meu de
a fi,
a rămâne, a rezista sub soare
ca ins u
nic
unic
unic”

negresa trece peste prima impresie
de simplitate stupidă, ţeapănă, trasă de păr
şi devine niţel curioasă.
încă nu interesată.

7
„ – tot lanţul social, coadă de peşte.
uniformizare.
serializare.
anonimizare forţată.
alienare.
decădere din condiţia de.
tot lanţul şi danţul.
poetul din instinct se rec
uză
uză
uză”

negresa departe de a fi captivată,
nu gustă stilul ţărănos-eliptic.

8 „ – vocaţia, funcţia lui socială:
nici model, nici relicvă sacră.
pe cât se poate nealiniat.
intact.
natural-augural.
preţul nu se negociază:
ratare.
marginalizare.
sărăcie.
nebunie –
mai mare dragul.
ca individ moare t
ânăr
ânăr
ânăr”

negresa, încă din off, apatică:
– de regulă, moare tânăr.

9
„ – ca specie, cu pustnicii e înrudit,
cu ţestoasele şi crocod
ilii
ilii
ilii”

negresa tatonează implicarea
sunându-şi clopoţeii limbuţiei
în lumina lunii, mereu
în lumina lunii:
– nu, cu crocodilii nu.
sunt nişte jigănii sângeroase, respingătoare.
mai degrabă cu somonii şi cu rădaşca.
ştii ce e răd
aşca
aşca
aşca?

10
„ – ce s-o mai lungesc iubite cetitor, mon
semblable,
iată darul ceresc:
unul ca tine nu se mai n
aşte
aşte
aşte”

negresa, implicată acum,
taie cu mâna ei
„iată darul ceresc.”

şi spre mine încet
în lumina lunii pălind topită toată:

– atât de sărac, şi nimic nu ţi-a lip
sit
sit
sit?

– atât de sărac, şi nimic nu mi-a lipsit!



(din volumul / antologie, arsura ierusalim şi alte poeme, în pregătire)


Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara