Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Prin anticariate:
Gusturi de Simona Vasilache

Puţine lucruri pot fi mutate aşa cum sunt dintr-o lume în alta. Reţetele de bucate cred că cel mai puţin. Aşa încât, dincolo de elanul unei mode care ne mai ispiteşte, câteodată, să le încercăm, interesul pentru ele rămâne unul de arheologie soft, care sapă printre straturi culturale. De-asta am deschis Carte de bucate boiereşti. 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti , pe care Kogălniceanu şi Negruzzi o scoteau, semnând-o cu iniţiale, la Iaşi, în 1841.
Se vede şi din titlu că perspectiva este şi practică, şi cuprinzătoare. Nu vorbim numai de o antologie de reţete, ci de un efort de căftănire şi-a gusturilor, şi-a deprinderilor similar, în destule privinţe, cu mişcările epocii în literatură. „O nouă treaptă de marmură în suişul spre civilizare” spunea Păstorel, prefaţând o ediţie mai târzie a cărţii despre care vorbesc. Şi nu civilizarea şi-au dorit-o, cu ardoare şi-n toate felurile, oamenii timpului?
Organizarea e, în linii mari, ca a oricărei cărţi de bucate. Începe cu supele, între care o ispititoare supă pisată (un soi de consomé din pui şi franzelă prăjită), continuă cu mâncăruri din pui, apoi cu mâncăruri mai grele (de la vită sau miel la vânat), deserturi şi băuturi. Când autorii, practicieni, la rându- le, ai artei pe care o propovăduiesc, simt că se împiedică de o situaţie care cere un sfat, împănează cuprinsul cu poveţe despre cum se păstrează carnea proaspătă vara, ori cum se scoate din peşte mirosul de mâl, sau din vin mirosul de poloboc. Lucruri şi mai gospodăreşti, legate de ouatul găinilor, ori de ceruirea scândurilor completează acest mic manual al bunului om de casă. Care se îngrijeşte de masă, dar nu numai de ea. E, fireşte, o problemă de mentalitate care nu mai aparţine lumii consumatorilor, fie ei gourmet sau dependenţi de fast food. Pentru omul căruia Negruzzi şi Kogălniceanu i se adresează, masa face parte dintr-un tot. Nu-i de mirare că ocupă aproape tot programul zilnic şi că o invitaţie acasă, la un supeu, la o soarea, echivalează, în lumea Chiriţelor, cu un proiect gestionat minuţios. E vorba de a include pe altcineva în universul casei, din care mâncarea pregătită se trage, în cea mai mare parte. Atunci, cum e gospodăria orânduită, aşa e şi mâncarea, aşa arată şi masa, aşa se simt musafirii. Orice lucru care nu merge, pe acest traseu, strică întregul şi ceea ce, în mod normal, e un prilej de fală, poate ajunge motiv de batjocură. De aici, dincolo de extrema condensare şi simplitate a reţetelor, importanţa care i se dă pregătirii mâncării, ca o încununare a traiului în gospodărie, ospăţ şi în spirit, nu doar în fapt, la care-i pofteşti şi pe alţii.
Nu grija pentru gramaje sau pentru indicaţii exacte îi apasă pe autorii reţetelor, şi asta vine tot din filosofia pe care am pomenit- o. Masa trebuie să o simţi, să ai viziunea totului şi a potrivirilor, nu să lucrezi după cântar. Nemaivorbind că, la chefurile de pe vremuri, porţiile sunt, de obicei, cât încape...
Extrag, pentru excentricitatea titlului, o reţetă: Bou de modă. E vorba, fireşte, de a prepara un muşchi de vită după moda vremii. Dacă ar fi să povestim ceea ce autorii rezumă în câteva rânduri, ar rezulta o reţetă laborioasă, pentru muşchiul împănat cu de toate şi lăsat să se frăgezească în vin. Moda lumii noastre se încurcă în detalii, şi-n îndrumări date pas cu pas. Moda lumii lor visa la rezultatul final, rumenit şi aburind, şi nu-şi punea nici problema ratării din facere, să zic aşa, a mâncării, nici pe aceea a indigestiei. În totul, erau mai convinşi că produsul gospodăriei lor, de la coteţ la furculiţă, ca să adaptez un concept azi celebru, e, cum s-ar spune, competitiv. Această convingere, nouă, proptiţi de fel şi fel de structuri suport, de la restaurante la supermarketuri, a început, de mult, să ne lipsească.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara