Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Restituiri:
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr de Nicolae Scurtu

Itinerariul biografic şi creator al filologului, lingvistului şi istoricului literar Gheorghe Bulgăr (1920–2002) se impune a fi cercetat întrucât eruditul învăţat transilvănean a cunoscut o lume imprevizibilă, dificilă şi, adesea, nefixată într-o anume ordine morală. Biografia sa, atât cât se cunoaşte, conţine o sumă de necunoscute, incertitudini şi denaturări ce ar trebui elucidate apelând la izvoare certe existente în arhive, biblioteci şi, desigur, în posesia familiei. O sursă, esenţială, în elaborarea biografiei şi, evident, a bibliografiei lui Gheorghe Bulgăr, o constituie bogata sa literatură epistolară ce se cuvine a fi depistată, adnotată şi publicată în câteva tomuri. Înlăturarea din învăţământul universitar, reintrarea printr-un riguros concurs şi, apoi, trimiterea la Sorbona, arhicunoscuta universitate a Europei, să predea civilizaţia, limba şi literatura română, sunt doar trei momente din biografia sa ce merită a fi clarificate cu o anume prudenţă. În cei trei ani, 1965–1967, cât a fost profesor la Sorbona, l-a preocupat prezenţa românilor în spaţiul cultural francez, a cercetat arhivele franceze şi a publicat articole, însemnări şi note în presa literară de la noi. Elocvente sunt, în acest sens, şi epistolele pe care le trimite din Paris lui Marin Bucur (1929–1994) în care biograful află importante ştiri despre oameni, reviste şi cărţi din oraşul lumină al Europei. Remarcăm dorinţa expresă a cărturarului Gheorghe Bulgăr de a fi prezent în unele reviste literare, precum Luceafărul, Gazeta literară, Viaţa Românească, Steaua şi Familia.
*
Paris, 29 decembrie 1966
Dragii noştri,
Vă cerem iertare că am întârziat enorm cu acest răspuns: cartea1 lui Roland Barthes, apărută în mai (5000 exemplare), nu se află la nici o librărie; am comandato la Editură; răspuns: se va reimprima cu alte studii critice.
Eu am lăsat acasă lui Ovidiu Cotruş2 (Familia – Oradea) exemplarul meu. Vă rog să-i scrieţi la revistă şi să i-l cereţi în numele meu. O să-i scriu şi eu chiar azi.
Se pare că violenţa dezbaterilor critice a mai scăzut că n-am mai citit nimic în presa literară ceva similar cu ce a fost anul trecut.
În schimb, un critic clasic P. H. Simon3, publică săptămânal cronici în Le Monde, miercurea; a fost ales la Academie, în locul lui Daniel Rops.
O nouă alegere, Maurice Druon4, romancier, 48 ani, cel mai tânăr membru al ilustrei Academii.
Pe Eugen Ionescu l-am auzit de trei ori la radio şi televiziune: o evocare caldă a lui Urmuz, cu toată atmosfera epocii; un interviu la reluarea piesei Regele moare, Ionescu a apărut la telev[iziune] în postură de rege, pe tron, cu sceptru, cam rizibil.
Azi, Radio France – culture, evocând începuturile sale dramatice, 20 de ani de la apariţia Cântăreţei chele, «tragedia limbajului», spunea: el e o temă-cheie a teatrului său.
Curios, revistele de Anul Nou 1967 nu aduc nimic nou, nimic festiv! Dar văd chiar acum că la 1 ian[uarie] 1967 pe France – culture se transmit patru momente Caragiale, autor român. E mare cinste deci! Mi-a făcut plăcere asta!
Ce noutăţi literare mai sunt? Aţi mai publicat ceva? Cronica la Argeşul5 e regulată? La Familia aţi mai colaborat?
Cât despre Picasso, fiţi liniştiţi, veţi avea acasă documentarea necesară: reviste, broşuri, reproduceri.
Vă dorim din inimă An Nou fericit 1967! Multă sănătate şi bucurii depline, cât mai multe cărţi şi lucrări de răsunet în noul an!
Ai d[umnea]v[oastră] cu afecţiune,
Maria şi Gh. Bulgăr

*
Paris, 20 martie 1967
Dragii noştri,
A trecut multă vreme de când v-am scris şi nu am primit nici un răspuns. Mă gândeam că ne vom revedea aici, poate, aşa cum ne spunea şi amicul Săndulescu, aflat aici.
Între timp am găsit cu greu cartea lui Barthes şi ţineam la îndemână o imagine Picasso s-o trimit, fără vreo veste însă de la d[umnea]v[oastră], timpul a trecut, o trimit acum.
Am mai trimis unele scrisori la Luceafărul, Familia, Argeşul cu informaţii de aici. Păcat că un necrolog al lui Boutière s-a rătăcit pe la tov[arăşul] Achiţei6 plecat prin Italia; nu ştiu dacă a mai apărut.
La începutul lui martie am avut un matineu literar, dar nici despre el nu a apărut nimic.
Ce mai lucraţi? Ce aţi mai publicat?
Păcat că aici nu trimit deloc revistele literare din provincie care au articole interesante, le-am cerut tov[arăşului] Tomescu7, dar nu ne-a abonat pe acest an. Ceri, dar în zadar.
Sunt mulţumit că, în fine, a apărut cartea mea8 cu prefaţa generoasă a lui Perpessicius, aveţi acasă un exemplar rezervat!
Câteva lucrări de stilistică şi ist[orie] literară luate de aici o să ne folosească pentru alte lucrări. Monografia Densuşianu9 a apărut?
Se anunţă aici ediţii mari Maritain, Simenon, Balzac etc. Le chut al lui Simenon, apărut acum, e al 250 roman al său, record absolut în materie!
Vă dorim numai bine şi cât mai multe succese.
Ai d[umnea]v[oastră] cu afecţiune, Maria şi Gh. Bulgăr

[Scriitorului Marin Bucur, Consilier la Consiliul Naţional al Cercetării Stiinţifice, Palatul Marii Adunări Naţionale, Bucarest, Roumanie, Profesor Gh. Bulgăr, 63 rue Oberkampf, Paris, XIe].

*
Paris, 1 aprilie 1967

Iubite domnule Bucur,

Chiar acum primii scrisoarea d[umi]tale şi mă grăbesc să răspund, bucuros că vei scrie despre Jean Boutière; eu am trimis un necrolog la Luceafărul, încă din febr[uarie], pe adresa lui Achiţei, din păcate nu ştiu de ce nu a apărut; alt articol trimis prin acad[emicianul] Perpessicius Gazetei lit[erare], tot fără efect.
Boutière, care a predat aici limba română, merita altă atenţie. Iată aici datele: născut la Avignon 1895 – mort la Paris pe la finele lui ian[uarie] 1967. În ultimii ani profesor de provensală la Sorbona. În ultimul timp îşi revizuia cartea despre Creangă10 care urmează să apară în traducere sub îngrijirea Acad[emiei] Române.
Am fost la înmormântarea lui şi decanul Facultăţii de Litere, M. Durry, a elogiat ataşamentul lui faţă de România.
Ti-aş fi f[oarte] recunoscător dacă mi-ai scrie ce s-a ales de articolele mele trimise de aici, pierdute undeva? La Familia a apărut ceva? Ti-am mai scris la Consiliul Naţ[ional] al Cercet[ării] St[iinţifice]. Ai primit şi imaginea Picasso solicitată? Trimisesem şi lui Hangiu o vedere.
În fine, a apărut şi cartea mea şi mă voi bucura dacă vei avea timp şi plăcere s-o recenzezi obiectiv.
Mă bucur că ţi-a parvenit Barthes, noutatea concepţiei sale e, pentru mine, în accentul pus pe factorul limbă şi stil în opera literară.
D[umnea]ta ai scris, în acelaşi sens, excelente cronici despre Voiculescu, Iorga, Densuşianu şi acum citii şi paginile despre Malraux pe care le apreciez f[oarte], f[oarte] mult. Despre Cotruş nu am citit, nu primesc Familia. Dacă mai doreşti ceva cărţi, scrie-mi, pe la 1–2 iunie vom fi acasă.
Aici anexez patru pagini, note franceze, şi te rog dă-le Luceafărului sau Familiei, dacă socoţi că merită difuzarea. Îţi mulţumesc f[oarte] mult.
Soţia şi cu mine transmitem omagii soţiei dşumiţtale şi vă dorim numai bucurie şi sănătate.
Cu afecţiune al d[umi]tale,
Gh. Bulgăr

[P.S.]
Confirmă-mi primirea acestei scrisori! Adresa pe plic!

[Scriitorului Marin Bucur, Strada Avrig, Bloc U1, Scara 3, Etajul 5, Apartamentul 97, Bucarest, 10, Roumanie; Profesor Gh. Bulgăr, 63 Rue Oberkampf, Paris XI-e].

*
Paris, 23 aprilie 1967

Iubite domnule Bucur,

Mi-au făcut mare plăcere rândurile d[umi]tale şi veştile despre bogata activitate pe care o desfăşori. Aştept cu mare interes monografia Densuşianu şi sper că nu peste mult vei aduna într-un volum studiile importante pe care le publici în reviste.
Regret că încă nu am putut citi articolul despre Aron Cotruş, căci, deşi eu am scris mereu Familiei şi lui Cotruş, el nu mi-a răspuns niciodată şi nici nu miau trimis deloc revista, şi sunt colaborator totuşi; l-am rugat pe Andriţoiu, când a fost aici, dar fără rezultat; i-am dat şi un articol, nu ştiu dacă l-a publicat sau nu?
La Luceafărul cred că nu au mai publicat nimic. Credeam că pe cititori iar interesa aşa ceva, dar văd că nu prea merge, poate nu vor să mă popularizeze sau cine ştie ce este?
Nu demult a apărut o nouă ediţie Eugene Ionesco – Notes et contrenotes. Collection Idées, cu multe inedite; Roland Barthes, adaugă la un volum vechi, Elements de semiologie, iar acum apare un volum nou, Structure de la monde11, e tare scump însă (23 fr.).
Aici am scris marginal câteva note şi după ce le citeşti, fii amabil şi dă-le la maşină şi o copie trimite-o la revista care vrei d[umnea]ta – Steaua, Viaţa românească etc.; nu te supăra că-ţi cer acest mic servici; restul de amici de acasă m-au uitat de tot, nu-mi scriu şi eu n-am ce să le scriu; ai observat că nici măcar o semnalare a cărţii mele n-a apărut, sunt ostracizat acum din publicistică.
Cred că volumul Eugen Ionescu va fi f[oarte] interesant şi dacă-ţi pot fi de folos cumva, cu plăcere îţi stau la dispoziţie.
Ce face doamna? Ce a mai publicat? Trimit aici cartea lui Mircea Eliade – Les aspects du mythe, recent apărută.
Vă dorim multă sănătate şi numai bucurii! Ne face plăcere scrisoarea d[umnea]v[oa]s[tră]. Cât de des!
Soţia mea trimite complimente soţiei d[umi]tale şi amândoi vă exprimăm prietenia şi afecţiunea noastră foarte sinceră.
Ai d[umnea]v[oastră],
Maria şi Gh. Bulgăr

[Scriitorului Marin Bucur, Bulevardul Republicii, nr. 73, Bucarest, Roumanie]

Note
z Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din Bucureşti.
1. Roland Barthes – Critique et vérité. Paris, 1966.
2. Ovidiu Cotruş (1926-1977), istoric şi critic literar. Redactor al revistei Familia între anii 1965-1972.
3. Pierre-Henri Simon, critic literar şi eseist. Din 1961 este titularul foiletonului de critică literară din Le Monde. Membru al Academiei Franceze din 1966.
4. Maurice Druon (1918–2009), romancier şi dramaturg.
5. A ţinut, un timp, cronica literară la revista Argeş din Piteşti.
6. Gheorghe Achiţei (1931-2011), eseist, estetician şi critic de artă. Redactor-şef adjunct al revistei Luceafărul între anii 1965–1968.
7. Mircea Tomescu (1916–1969), istoric literar şi bibliolog. Între anii 1963–1969 a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, care se ocupa de bibliotecile lectoratelor de limba română din lume.
8. Gheorghe Bulgăr – Problemele limbii literare în concepţia scriitorilor români. Antologie, studiu introductiv, comentarii, glosar. Prefaţa de Perpessicius. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1966.
9. Marin Bucur – Ovid Densuşianu [Bucureşti], Editura Tineretului, [1967], 352 pagini.
10. Jean Boutière – Viaţa şi opera lui Ion Creangă [Urmate de documente epistolare privind volumul]. Traducere şi prefaţă de Const. Ciopraga. Iaşi, Editura Junimea, 1976, 360 pagini. Nu a apărut sub patronajul Academiei Române.
11. Lucrarea lui Roland Barthes se numeşte, de fapt, Système de la mode. Paris, 1967.



Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara