Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Restituiri:
Istoricul literar Săluc Horvat de Nicolae Scurtu

Biografia profesorului, istoricului literar şi cărturarului Săluc Horvat (n. 23 iunie 1935, Şigău, judeţul Cluj) este una dintre cele mai discrete şi lineare, cu putinţă, din câte am cunoscut până acum.
Instruit şi format, temeinic, la şcoala de istorie literară a Transilvaniei, urmând cu fidelitate pe unii dintre cei mai reprezentativi cercetători şi critici literari, precum Sextil Puşcariu, Dimitrie Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain şi alţii, Săluc Horvat şi-a dedicat, cu pasiune şi mare iubire, întreaga existenţă studierii şi reinterpretării unor opere şi scriitori din acest perimetru spiritual al României. Şi nu numai.
Studiile, articolele, cercetările şi cărţile sale conţin întotdeauna o altă viziune asupra autorului pe care îl analizează cu discernământ şi, în acelaşi timp, cu o voluptate singulară.
Istoricul literar Săluc Horvat, autor al unor cărţi despre Eminescu1, propune o nouă lectură, o nouă abordare a problemei fundamentale a literaturii naţionale şi, mai ales, o rediscutare, o reabilitare şi o reaşezare a unor exegeze închinate „poetului nepereche“ timp de un secol.
O preocupare, constantă, a istoricului literar Săluc Horvat este cercetarea şi monografierea revistelor literare şi culturale din Maramureşul de ieri şi de azi, în care, întotdeauna, relevă semnificaţia şi valoarea estetică a unor opere lirice şi epice publicate în paginile acestora.
O sursă, extrem de preţioasă, privind itinerariul spiritual al acestui distins cărturar al Transilvaniei, o constituie literatura sa epistolară, care cuprinde informaţii şi precizări de ordin biografic, literar, cultural şi social.
Revelatoare sunt, de asemenea, şi epistolele pe care le-a primit timp de şaizeci şi cinci de ani de când a început să dialogheze cu unii dintre confraţii săi.
Interesante pentru un biograf al lui Săluc Horvat sunt şi epistolele inedite, pe care le-a primit de la istoricii literari Dan Simonescu (1902-1993), Dumitru Micu (1928), Nae Antonescu (1921-2008) şi de la lingvistul Gavril Istrate (1914-2014).

Bucureşti, 8 dec[embrie] 1974
Stimate domnule coleg,

Am primit mai de mult scrisoarea şi documentele d[umnea]v[oastră], dar abia acum sunt în măsură să vă răspund ceva mai precis.
Anul acesta şcolar, 1975, mi s-a spus de la Rectorat, nu noi, conducătorii, solicităm şi declarăm posturi libere pentru admiterea la doctorate, ci ministerul decide, pe baza unei situaţii date de noi.
Situaţia am dat-o: 10 doctoranzi la Biblioteconomie şi 4 la Literatură română veche. Legea prevede maximum 10 pentru fiecare conducător de doctorate.
Astfel stând lucrurile, eu nu sper să ţin în 1975 un examen pentru admitere la doctorat la nici una din specialităţile conduse de mine.
Anul trecut, tot ministerul, la noi, a declarat posturi libere numai două: la prof[esorul] Dimitrie Păcurariu, Ist[oria] lit[eraturii] rom[âne] moderne şi la Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Literatură comparată.
Eu păstrez documentele dşumneaţ vşoastrăţ la dosarul meu de doctorat şi vă voi anunţa numai în cazul când ministerul va da un răspuns favorabil (februarie 1975).
Şi d[umnea]v[oastră] puteţi telefona la Rectoratul Bucureşti, serviciul Doctorate, la tov[arăşul] Virgil Simionescu, ca să luaţi personal răspunsul.
Cu alese sentimente,
Dan Simonescu

*
Terebeşti, 10 ianuarie 1986
Mult stimate domnule Săluc,

Mai întâi: La mulţi ani! Iată că la început de an vin cu o rugăminte la d[umnea]v[oastră]. Cineva de la Bucureşti m-a rugat să-i trimit Studii şi articole. Vol[umul] II al Filialei S[ocietăţii] de Ş[tiinţe] F[ilologice], Baia Mare.
Are nevoie pentru indicele revistei Icoane maramureşene. Eu când am fost la Bucureşti l-am promis omului, pentru că ştiam că-l am. Cred că am şi eu o colaborare acolo. Dar nu-l găsesc nicăieri.
Am scris lui V.G. Ghenceanu2, autorul indicelui, dar nici un răspuns. De asemenea, d[omnu]lui pro[esor] Gh. Pop, dar nimic.
Te-aş ruga pe d[umnea]ta să-mi rezolvi cumva această dorinţă. Dacă nu se poate cumpăra pe bani atunci ar fi bun şi un exemplar de la Biblioteca Institutului, omul l-ar trage la xerox şi apoi îl retrimite.
Răspund eu de toată această treabă. Atunci ar însemna să mi-l trimiţi mie şi eu îl voi expedia la Bucureşti. Sunt servicii colegiale în cercetare, care se obişnuiesc.
Cu stimă şi respect,
Nae Antonescu

[Domnului Săluc Horvat, Institutul de Învăţământ Superior, Baia Mare, judeţul Maramureş, Cod 4800; Expeditor – Nae Antonescu, Comuna Terebeşti, Cod 3995, judeţul Satu Mare].

*
Iaşi, 27 iulie 1995
Dragă domnule Horvat,

Am primit, prin Virgil Cuţitaru, invitaţia de colaborare la volumul pe care îl pregătiţi pentru cea de a 60-a aniversară a profesorului Victor Iancu3.
Vă răspund afirmativ la ea, deşi nu sunt încă hotărât cu ce voi putea să fiu prezent.
Despre el, ca om şi ca profesor, o să scrieţi dumneavoastră, colegii mai apropiaţi, care aţi colaborat cu el atâţia ani. Poet nu sunt să-i dedic o poezie. Poate cel mai potrivit ar fi să vă dau un articol de specialitate, urmărirea unor elemente regionale ardeleneşti şi maramureşene în limbă şi, mai ales, în vorbire.
Dar, cum v-am spus, n-am luat încă o hotărâre în acest sens; pentru orice eventualitate, însă, aş mai avea nevoie de nişte cărţi de ale sărbătoritului.
Eu am vreo cinci, dintre ele, plus volumul colectiv, premiat de Academie. Aş vrea să mai trec, însă, şi prin Italia posibilă, prin trilogia dramatică Avram Iancu, prin traducerea din italiană, Şcoala dictatorilor şi nu în ultimul rând prin volumul alcătuit împreună cu dumneata, Cum vorbesc românii din Ungaria.
Cei care veţi scrie despre activitatea lui Victor Iancu, va trebui să încadraţi această activitate în efortul general al fostului Institut Pedagogic, în creşterea lui, în decursul anilor şi transformarea în Universităţi. Drumul acesta a fost trasat şi modelat de cadrele care au lucrat acolo, pe care va trebui să le nominalizaţi, de asemenea, măcar în treacăt.
Dacă nu vă cer prea mult, aş mai dori unele informaţii bio şi bibliografice privitoare la sărbătorit şi, în special, unele amănunte referitoare la activitatea lui ca lector de limba română în Italia şi Ungaria.
Şi acum, o rugăminte personală. Urmăresc, pe baza corespondenţei dintre Lucian Blaga şi Domniţa Gherghinescu-Vania, modul cum au fost create şi publicate poeziile din volumul Nebănuitele trepte, apărut la Sibiu, în 1943.
Victor Iancu a scris o recenzie despre acest volum în Transilvania, 54, nr. 6, ianuarie 1943, pag[inile] 161–164. Dar mă gândesc că, probabil, este vorba de celălalt Victor Iancu, fost conferenţiar la Iaşi şi apoi, profesor la Timişoara, colaborator al lui Blaga la revista Saeculum.
Aveam nevoie de o copie, la xerox, a recenziei respective şi, alta, a copertei exterioare a cărţii; exemplarul meu, procurat de la anticariat, nu are această copertă.
Văd că m-am cam lungit şi am început să vă plictisesc; mă opresc aici, dorindu-vă spor la muncă şi sănătate deplină.
G. Istrate

[Strada G. Ibrăileanu, nr. 10, Blocul V, Scara A, Etaj 1, Apartament 6, Iaşi, Codul 6600].

P.S. Da. În mod sigur este vorba despre celălalt Victor Iancu, nu de sărbătoritul dumneavoastră care nu putea avea, atunci, nici zece ani.
Aş dori să-mi confirmaţi, cumva, primirea acestei scrisori şi să mă ţineţi la curent cu mersul lucrurilor. G.I.

*
Bucureşti, 12 noiembrie 2008
Stimate domnule coleg,

La 26 octombrie v-am trimis, într-un plic, două articole, unul privind Memoria fiinţei de Horia Bădescu, celălalt, o culegere de „lecturi critice”, provocate de Raportul Tismăneanu.
Ieri, plicul s-a înapoiat, cu menţiunea – Nereclamat?? Se vede că venise la redacţie un aviz şi nu i s-a dat curs.
Îndată după ce v-am telefonat, m-am pomenit, acasă, cu un redactor de la săptămânalul Cultura. Aflând despre comentariul la citatul Raport, a insistat să i-l dau lui, întrucât se încadrează perfect în profilul revistei la care lucrează. I l-am dat.
Drept urmare, vă reexpediez numai textul inspirat de cartea lui Bădescu. Poate, sănătatea şi obligaţiile pe care le am îmi vor permite să vă mai trimit câte ceva.
Mirat că articolul în care v-am prezentat pentru Dicţionar, pe baza unor date găsite pe coperta uneia dintre cărţile d[umnea]v[oastră], nu a apărut încă, nu-mi rămâne decât să sper că voi trăi până la pregătirea literei H din viitoarea ediţie.
Cu urări de bine,
Dumitru Micu

Note
Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din Bucureşti.
1. Săluc Horvat – Mihai Eminescu – Dicţionar cronologic (1994), Însemnări despre Eminescu. Studii şi articole (2000), Eminescu şi comentatorii săi (2009), De la Titu Maiorescu la Petru Creţia. Contribuţii la un dicţionar al eminescologilor (2010), Mihai Eminescu. Repere biobibliografice. Dicţionar cronologic. Ediţie revăzută şi adăugită. Cuvânt despre Eminescu de Mircea Popa (2013), Mihai Eminescu în critica actuală. Însemnări pe margini de cărţi (2014) şi Mihai Eminescu – Luceafărul. Ediţie bibliofilă (2000).
2. Vasile Radu Ghenceanu (1939-2006), poet, publicist şi memorialist. Autorul cercetării Asupra revistei „Icoane maramureş ene” în Studii şi articole. Volumul 2, 1973, p. 167-185.
3. Victor Iancu (1936-2008), lingvist, prozator şi dramaturg.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara