Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Iubirile scriitorilor:
iubirile scriitorilor de ---

Principele Heisenberg

Jérôme Ferrari a publicat recent un roman biografic consacrat lui Werner Heisenberg. Naratorul se adresează protagonistului de-a lungul romanului, la persoana a doua plural. Cu înţelegere, dar şi cu severitate. Se ştie că Heisenberg a fost nu numai un fizician genial, laureat al Premiului Nobel în 1932, care a descoperit principiul de incertitudine, fără de care fizica modernă n-ar fi fost posibilă, dar şi unul dintre puţinii intelectuali care au refuzat să părăsească Germania hitleristă, cum au făcut-o nenumăraţi alţii. Biografii au încercat să-i „salveze” imaginea, văzând în el savantul orb în materie de politică. Partea proastă este că Heisenberg a fost pe cale să dea naştere bombei atomice germane, care, chiar dacă nu i-ar fi adus lui Hitler victoria, ar fi amânat sfârşitul războiului o bucată de vreme, suficientă pentru ca noi tragedii să se petreacă pe continentul european. În autobiografia lui din 1969, Heisenberg susţine că a continuat să predea la Universitatea din Leipzig până după război la sugestia lui Max Planck, care i-ar fi spus că Germania are nevoie de insule de stabilitate, ceea ce includea compromisuri morale. Greu totuşi de explicat participarea lui la proiectul Uranium, care îl concura pe acela american Manhattan, având drept scop bomba atomică. Ferrari scrie: „Puneţi pe hârtie toate elementele vieţii sale: decernaţi-i o medalie sau băgaţi-l în puşcărie. E indecidabil!”


Necunoscuta Nedjma

„L’Obs” din 5-11 martie a reuşit performanţa de a o intervieva pe Nedjma, romanciera magrebină care se ascunde sub acest pseudonim (Nedjma înseamnă Stea) din teama de o fatwa, a cărei identitate reală no cunoaşte nimeni. Nedjma scrie romane erotice interzise de Islam. „N-am curajul caricaturiştilor de la Charlie Hebdo”, declară ea. E prima femeie musulmană care a scris despre sex. La interviu a venit cu o pălărie care îi ascundea faţa şi cu ochelari negri care nu permiteau să i se vadă ochii. S-a lăsat fotografiată din profil-spate. Autorul interviului a remarcat totuşi că Nedjma are buzele, nasul şi mâinile unei femei frumoase. Între altele, Nedjma a declarat: „ Revoluţiile care au dat naştere djihadului pot conduce la căderea tuturor Khadafi, dar ce schimbă ele dacă femeile continuă să fie privite cu aceiaşi ochi? Adevărata revoluţie arabă trebuie să fie o revoluţie sexuală”.


De la film la teatru

La începutul anilor 1970, a putut fi văzut pe ecrane (nu în România, fireşte!) un extraordinar film al italianului Ettore Scola, Una giornata particolare. Filmul relata povestea de dragoste dintre un intelectual homosexual, pe cale de a fi arestat de poliţia fascistă, cu soţia unui militant fascist, pe fondul sonor şi vizual al uneia din vizitele la Roma musoliniană a lui Hitler. Tristeţea şi poezia unei iubiri imposibile sub toate raporturile sub imperiul uralelor mulţimii şi al discursurilor celor doi lideri răsunând din difuzoare şi radiouri. Actorii principali erau în film Marcello Mastroianni şi Sophia Loren. De curând, la Teatrul Micului Montparnasse din Paris, a avut loc premiera unei piese adaptate după filmul de acum patru decenii. Comentatorii pretind că Jérôme Anger şi Corinne Touzet „aproape că-i fac uitaţi pe actorii din film”. Bravo lor!

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara