Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Prepeleac:
La Marica de Constantin Ţoiu

Inainte de sărbătoarea Sfinţii Petru şi Pavel, care pică la 29 iunie, stau la surioara mea Marica la Sinaia, care a împlinit nu de mult 92 de ani.
Acum e singură. Bărbatul ei, nea Jean, a murit de mult. Marian, băiatul, care a rămas din cei doi - primul, Costin, decedat - trăieşte la Braşov.
Marica este bisericoasă. E respectată de vecinii de pe strada Muncii, cartier muncitoresc, toţi lucrând pe vremuri la uzina Costinescu, de sub Sgarbura. Am mai scris despre acest cartier. }in minte că asta l-a amuzat pe clujanul Ion Vartic... Scriindu-i anul trecut, fără să mă gândesc că eu... venisem să lucrez aici... pe strada Muncii, pomenindu-i şi de Sgarbura, loc de joacă pentru nepoţii mei - nu o făcusem dinadins, - Vartic a râs de potriveală: să muncesc pe Muncii! Ce veselie!...
Strada urcă binişor... Dar surioara mea vine singură şi încărcată, - trage la deal tinereşte... Câte un vecin mai tinerel sare de o ajută... Lumea o laudă pentru tenacitatea ei, o dă de exemplu.
Pe 26-27 iunie, ea aprinde lumânări, de sărbătoare. Dă de pomană. Face prăjituri, împarte... Ştiu că Sfîntul Petru este în 29 iunie, şi îi atrag atenţia. Nu uită nimic. Le ţine minte pe toate - şi îmi răspunde că e o altă sărbătoare, nu ştiu?... şi îmi aduce aminte că mi-a mai spus, dar oi fi uitat - şi-mi reaminteşte întâmplarea...
Asta se petrecea prin anul una mie nouă sute şi treizeci. Ea era elevă la Şcoala de menaj Gheorghe şi Maria Filipescu, avea 14 ani şi venise mama să o ia în vacanţă, - vine la Bucureşti. Era în preajma Sfinţilor Petru şi Pavel, când se termină şcolile. Soră-mea mare, Tanţa, răposată de mult, la 70 de ani, şi care făcea la Bucureşti Şcoala centrală, plecase mai devreme la Urziceni, şi mama nu o însoţise - coana Ifighenia, cum i se zicea. Era o fată tare deşteaptă - "nu ca mine, zice Marica, d-aia eu nu făcusem decât şcoala de menaj, se bate ea cu pumnul în cap, sunt mai tută, aşa eram de mică."
Or, tocmai ăsta era farmecul ei!... Simplitatea! Aşa se explică cei 92 de ani pe care i-a împlinit şi că mai mult dă la pomeni decât ia...
Drumul la întoarcere se făcea tot cu maşina de la Obor, Colentina. Marica avea o colegă, cu care era prietenă, şi o roagă pe mama s-o lase să vină în direcţia aia, dar cu altă maşină, nu cu a lui nea Toma. Coana Ifighenia îi zice scurt să vină cu ea, cu maşina lui nea Toma - cu el am venit, cu el ne întoarcem!, ce să stai la palavre cu Firuţa, prietena ei!...
Nu o lasă, aşadar, să plece cu maşina a doua, şi astfel o scapă de la moarte. Fiindcă maşina asta, a doua, trece peste o barieră, deschisă, a căii ferate, pe la Fierbinţi, şi trenul o face praf şi ia foc şi sunt arşi de vii toţi călătorii...
Era de Sfinţii Petru şi Pavel, când se dau premiile la şcoli, şi la Urziceni. Eu eram pe atunci în clasa întâi, aveam vreo şapte ani. Lusem premiu - (atunci, întrebat la şcoală - copii, cine ne dă nouă pâinea cea de toate zilele?... spun eu, spun eu - sărisem ridicând două degete - învăţătorul spusese zi tu, }oiule, să te văd - iar eu spusesem - nouă pâinea cea de toate zilele ne-o dă nea Radu, brutarul, (era prietenul tatei)...
*
în Urziceni se zvoneşte că maşina domnului Toma Georgescu a fost făcută praf de tren, vestea a circulat repede.
Este adusă de domnul Spiridor, cel cu magazinul de fierărie. El se urcă pe scenă, la şcoală, publicul crede că vrea să anunţe un premiu, omul, de pe scenă tace, e gâtuit de emoţie - apoi strigă ce s-a-ntâmplat.
Femeile leşină. La 7 ani, copil, nu înţelesesem. Moartea, când vine, nu se ţine minte. Copilăria e ferită. Grozăviile nu se memorează.
Soră-mea, Tanţa, care era la premiere, îşi revenise cu greu din leşin. Degeaba o zgâlţâia Marica şi o pălmuia, să se trezească - "Tanţo... eu sunt, Marica... trăiesc, tu,... n-am murit - acum am sosit!"
Coana Ifighenia îşi salvase fata a doua... Şi de atunci, Marica, an de an, nu uită să se roage de Sfinţii Petru şi Pavel şi să-i mulţumească lui Dumnezeu că i-a fost dat să trăiască după cumplitul accident - atâta timp...

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara