Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Libertin de Rodica Zafiu

Folosirea cuvântului libertin cu sensuri improprii, dezvoltate prin confuzie cu termeni ca liber şi libertate, nu este tocmai nouă.
A fost consemnată de Florica Dimitrescu, în Dicţionarul de cuvinte recente (ediţia a doua, 1997), pornind de la un articol publicat de Nicolae Manolescu în România literară din 28.XII.1992. Articolul se referea la formularea „economie de piaţă (...) de tip libertin, sălbatec”, apărută în discursul unui politician, la începutul anilor ‘90. Între timp, exemplele de folosire extinsă s-au înmulţit; unele se referă, în mod neaşteptat, la copii: „Copii prea libertini?” (treiursuleti.ro); „băieţeii sunt mai ştrengari de mici şi îmbrăcămintea le permite să fie ceva mai libertini încă din primii ani” (urbakid.ro). Adesea, textele în care adjectivul libertin e folosit cu dezinvoltură cuprind şi alte abateri de la normele lingvistice: „Nu v-ar place (!) ca în România legea să fie cinstită şi dură cu cei care comit infracţiuni? Să nu fie aşa de libertini cei care o dau în bară căci justiţia în ţară e vai şi amar de ea” (tpu.ro); „Un antrenor formidabil ştie foarte bine să menţină atmosfera plăcută la echipă. Cei mai libertini fotbalişti îi transformă în jucători dedicaţi (!)” (gsp.ro).
Interferenţele dintre liber şi libertin sunt previzibile – date fiind asemănarea formelor şi legătura lor etimologică –, dar riscante, pentru că anulează o diferenţă majoră: între componentele evaluative ale termenilor. Adjectivul liber are un sens clar pozitiv, pe când libertin este, cel puţin în uzul curent, peiorativ, aşa cum o dovedeşte definiţia sa din DEX, mai ales prin şirul sinonimelor: „Care sfidează regulile decenţei şi ale moralei; indecent, uşuratic, desfrânat”. Menţinerea în zona negativităţii e susţinută şi de asocierea cu libertinaj (atât libertin, cât şi libertinaj fiind împrumuturi târzii din franceză). În Trésor de la langue française informatisé, sensul curent al substantivului şi adjectivului libertin, -e este „(cel, cea) care are o conduită, moravuri foarte libere; care se lasă fără reţineri în voia plăcerilor carnale”. Şi în engleză, termenul libertine are sensurile principale marcate negativ („persoană neconstrânsă de convenţiile moralităţii”, „care duce o viaţă dezordonată” etc., cf. Merriam- Webster). Dicţionarele menţionează de obicei şi sensurile istorice ale cuvântului – de la cel din latină („sclav eliberat”) la accepţiile din secolele trecute, în care libertin se referea la atitudini religioase sau la comportamente deliberate, susţinute de anumite opţiuni filosofice. Dicţionarul academic al lui Laurian şi Massim (1876) cuprindea termenul libertin, pe care îl definea pornind de la latină („în acelaşi sens cu libert”) şi ajungând la accepţia curentă din franceză („care abuză de libertatea morală şi duce o viaţă desfrânată: acel june e mare libertin; feminele libertine sunt despreţiate de toţi oamenii”).
Extinderea semantică actuală nu este însă susţinută de vreun calc după sensurile mai vechi sau după cele intelectuale. Negativitatea poate fi anulată nu doar de complexitatea culturală şi de contextul filosofic, ci şi de ignoranţa cotidiană: „La o emisiune cu vorbe şi vedete am auzit o tânără blondă spunând despre sine: «Eu sunt mai libertină de felul meu». Cred c-ar fi vrut să spună că e jună, belă şi de nimeni nu depinde, şi i se părea că «libertin» este un sinonim mai pretenţios pentru «liber». Pronunţată cu mândrie, propoziţia a sunat destul de amuzant, având în vedere că percepţia curentă asupra libertinajului e mai degrabă negativă” (Lucia Terzea-Ofrim, recenzie la Didier Foucault, Histoire du libertinage, în Dilema Veche, 11.08.2010).
Ambiguitatea semantică actuală e prezentă şi în discursul modei: „în această primăvară, femeia Dior este o libertină şic, cu un aspect androgin, dar de o senzualitate irezistibilă” (apropo.ro); „O coafură funky colorată şi foarte libertină. Perfectă pentru fetele care au păr scurt şi nu au idee ce tunsoare să adopte” (pozetunsori.com). Conotaţia negativă este anulată sistematic doar atunci când renunţarea la morală este presupusă de intenţia mesajului, ca în anumite anunţuri de mică publicitate („Cazare gratis pentru studente libertine”).

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara