Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Restituiri:
Nichifor Crainic şi unii dintre contemporanii săi de Nicolae Scurtu


Posteritatea poetului, prozatorului, eseistului, jurnalistului şi memorialistului Nichifor Crainic (1889–1972), după patru decenii, nu izbuteşte să reafirme, să confirme şi să impună valoarea ideatică şi estetică a operei sale literare, filosofice şi teologice.
Intervenţiile şi aserţiunile lui Valeriu Râpeanu, Ştefan Voicu, Ileana Vrancea, George Ivaşcu, Zigu Ornea şi alţii în presa comunistă, Scânteia şi Lupta de clasă, privitoare la opera şi biografia lui Nichifor Crainic, au zădărnicit orice efort de recuperare şi de restituire a unei creaţii esenţiale a culturii române.
Publicarea fragmentară a memoriilor, a unor poezii, edite şi inedite, scrise în atmosfera carcerală, a unor cursuri universitare litografiate, precum şi a unei părţi însemnate din epistolele sale, nu reuşesc să impună personalitatea şi opera unui mare creator de şcoală literară.
Istoricii şi criticii literari, cu unele excepţii, uzitează adesea câteva clişee care nu satisfac, iar cercetătorii literari şi unii editori sunt improvizaţi, ignoranţi şi, desigur, nu i-au citit cărţile fundamentale.
Literatura epistolară conţine însă o sumă reprezentativă de note, informaţii, precizări şi acolade privitoare la opera sa şi a confraţilor săi ce se cuvin a fi cunoscute şi analizate cu discernământ critic.
Revelatoare sunt epistolele trimise, în timp, lui E. Lovinescu, Dimitrie Caracostea, Sextil Puşcariu, Lucian Blaga, Ion Petrovici, G. Călinescu, Tudor Vianu, Basil Munteanu, Alexandru Busuioceanu, Emanoil Bucuţa, Ovidiu Papadima şi mulţi, foarte mulţi alţii.
Epistolele ce se publică acum sunt necunoscute şi provin de la unii dintre prietenii şi colaboratorii săi: N. N. Beldiceanu (1881–1923), G. Rotică (1881–1952), George Oprescu (1881–1969), Laurenţiu Fulga (1916–1984), Ion Petrovici (1882–1972), Gheorghe Bulgăr (1920–2002) şi Ovid Coledoniu (1914–1974), care, indiferent de vitregia vremurilor, au citit, au recitit şi au exprimat opinii despre opera şi biografia acestui mare nedreptăţit.

*

[Iaşi], 17 mai [1]918

Bădiţă Crainic,

Vină, te rog, dimineaţa asta, la orice oră vrei, la minister. (Ministerul de Culte, la Secretarul General). Sunt acolo până la ora 1. Aş veni eu la Neamul Românesc1 să te caut, dar nu pot scăpa de aici, ţi-am spus că sunt rob aci.
Cu dragoste frăţească, bădiţă,
N.N. Beldiceanu

P.S.
Dacă nu poţi veni azi, vină mâine, dar mai bine ar fi să vii dimineaţa asta: e vorba să realizăm ceva frumos, şi, fără bădiţa Crainic, ni s-ar părea căruţa noastră în trei roate numai.
N.N.G

*

[Cernăuţi], 24 august 1922

Dragă finule,

Am crezut că voi avea plăcerea să te văd la Bucureşti, de unde m-am întors [i]eri. Dar oricât am întrebat în dreapta şi în stânga, nimeni nu mi-a putut da nici o relaţie.
Singur Han2 mi-a putut spune abia în ultimul moment că ai fost dar te-ai înapoiat în Bucovina. Aş fi dorit mult să petrecem câteva clipe împreună.
Cu toate că am aranjat volumul pentru tipar3 şi am jurat să nu mai scriu nici o poezie erotică, nu pot scăpa din mrejele în care mă ţine prins cu destulă putere, încă, muza veche.
Îmi strigă mereu la ureche foamea-i de versuri erotice. I-am mai aruncat câteva fărâmituri asupra cărora aş vrea să aud părerea ta, dacă merită a fi numite hrană pentru o muză.
Două din ele nu au nici un titlu măcar. Dacă va fi să-ţi placă, poate găseşti tu un titlu potrivit.
Am scris atâtea versuri erotice încât nu-mi mai pot da seama ce să aleg din ele. Tu le cunoşti pe toate şi-ţi va fi lesne să-mi spui dacă merită să treacă alăturea de celelalte.
De altfel am multă bătaie de cap cu pregătirea împroprietăririi, care începe duminică la 27 august.
E greu şi politică şi versuri. Chiar în acest moment plec în cercul meu să văd ce se face.
Mi-ai face, ştii bine, multă plăcere venind odată şi la Cernăuţi. De chestiunea lui Teleagă m-am ocupat, dar fără succes sigur. Procopovici ar fi vrut cu multă plăcere să te servească şi e destul de nemulţumit de împotrivirea ministrului, care nu ştie ce are cu Teleagă, că-i foarte supărat pe el.
Complimente la toţi, sărutări de mână finuţei, iar ţie o prietenească îmbrăţişare.
G. Rotică

P.S.
Să nu mă laşi să aştept prea mult răspunsul tău.

*

Academia Republicii Socialiste România Institutul de Istoria Artei Calea Victoriei, nr. 196
Bucureşti, 24 februarie 1969

Dragă domnule Crainic,

Am citit cu plăcere scrisoarea dumitale şi aprecierile pe care le faci asupra nivelului intelectual al Institutului meu. Aş vrea o obiecţie: aceasta nu s-ar prea vedea numai după un singur contact, mai ales pregătit de Bogdan4 ca de o adevărată piesă de teatru.
A ieşit bine piesa şi eu am fost mulţumit că şi dumneata ai fost martor la acţiunea ei.
Să sperăm că toată lumea ar fi fost de acord cu dumneata, deşi mi-au ajuns la urechi zvonuri diferite.
Am fost însă bucuros să fii martor la o acţiune importantă petrecută la Institutul nostru.
Cu cele mai bune sentimente,
Acad. prof. G. Oprescu
[Domnului Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, apartament 6, Bucureşti].

*

[Bucureşti, 2 ianuarie 1970]

Mult stimate domnule profesor,

Îmi face o deosebită plăcere să vă exprim, cu prilejul Anului Nou 1970, şi pentru ziua de 24, când aţi sărbătorit împlinirea altei tinereţi, sentimentele mele de profundă şi sinceră preţuire pentru poetul care sunteţi, urându-vă din inimă ani mulţi de viaţă, sănătate deplină şi bucurii nemăsurate,
acelaşi Laurenţiu Fulga

[P.S.]
Şi vă mulţumesc pentru amabila d[umnea][voa]s[tră] urare!
[Domnului profesor Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, apartament 6, Bucureşti].

*

[Bucureşti], 1 ianuarie [1971]

Iubite prietene şi ilustru poet,

Am citit cu multă bucurie rândurile frumoasei d[umi]tale scrisori, o luminoasă anticipaţie a discursului pe care îl vei ţine la data când voi împlini 90 de ani (14 iunie 1972)5, dată la care am ferma speranţă că vom exista amândoi.
La rândul meu îţi urez sănătate şi voie bună, la mine urările nu sunt o anticipare, ci o consecvenţă firească a cuvântării pe care ţi-am rostit-o în decembrie 1969.
Eu totdeauna te-am admirat ca scriitor şi am simţit o caldă prietenie pentru om, şi îmi pare nespus de rău că vitregia vremii m-a făcut să-l văd foarte rar, iar acum în urmă deloc.
Noroc că gândul amândurora, care ne face să ne vedem cu ochii minţii, ţine întrucâtva locul întâlnirii efective.
Cu drag şi consideraţie,
Ion Petrovici
[Domnului Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Loco].

*

[Bucureşti], 14 oct[ombrie] 1971

Mult stimate maestre,

Sunt adânc mişcat de frumoasele rânduri6 pe care aţi binevoit să le consacraţi cărţii mele despre Eminescu7.
Ca reputat poet şi scriitor, d[umnea]v[oastră] aţi înţeles totdeauna în adâncime gândirea marelui Eminescu şi aţi scris acum o subtilă prezentare a cărţii mele.
Vă sunt adânc recunoscător şi vă doresc din inimă multă sănătate şi toate bucuriile creaţiei.
Cu adâncă stimă,
Gh. Bulgăr
[Maestrului Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Loco, VII].

*

[Tecuci, 25 decembrie 1971]

Iubite domnule profesor,

Am o deosebită satisfacţie sufletească, felicitându-vă cu ocazia împlinirii a patriarhale vârste de 82 de ani. La mulţi ani!
Într-o scrisoare, nu prea recentă, Horia Niţulescu8 îmi scria că vă simţiţi mai bine decât oricând, ceea ce m-a bucurat, fireşte, mult, mult de tot.
Nici anul acesta nu ne-am putut vedea, sper, însă, că la primăvară să stăm faţă către faţă şi să fim bucuroşi.
Mi-ar face o mare plăcere să pot, când ne vom întâlni, citi din ultimele poezii scrise de mine.
Nu ştiu dacă ştiţi că în lucrarea Expresionismul şi literatura română, Ovid S. Crohmălniceanu9 consacră Gândirii un capitol, iar d[umnea]v[oastră] mult spaţiu.
Primiţi, domnule profesor, ca întotdeauna dragostea lui
Ovid Caledoniu
[Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Scara A, Apartamentul 6, Bucureşti; Expeditor: Ovid Caledoniu- Georgescu, Strada 7 Noiembrie, Bloc B1, Scara A, Apartament 25. Tecuciţ]

*

[Tecuci, 8 aprilie 1972]

Iubite domnule profesor,

Inima mi-ar fi bucuroasă să vă ştiu sănătos, simţind, din plin, soarele acestei primăveri ce vă dă puteri noi.
În lumina săptămânii Patimilor şi a umanităţii încă suferinde, până când? vă spun: Christos a înviat!
Aş vrea să vă văd şi în primăvara care a venit voi coborî spre Bucureşti şi, atunci, după atâţia ani, vom depăna ani, amintiri. Dar, înainte de toate, trebuie să vă ştiu sănătos, cruţându-vă pe cât e posibil.
Eu scriu mereu şi, din când în când, mai public câte ceva, cât se poate, cât mai capăt şi eu din ce se aruncă de la masă.
În aşteptarea cât mai grabnică a revederii noastre, vă doresc, încă o dată, sănătate, voie bună pe care fiecare om e necesar s-o aibă.
Vă îmbrăţişez cu dragoste,
Ovid Caledoniu
[Domnului Nichifor Crainic,\ Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Scara A, Apartamentul 6, Bucureşti; Expeditor: Profesor Ovid Caledoniu-Georgescu, Strada 7 Noiembrie, Bloc B1, Scara B, Apartament 25, Tecuci].



Note
Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din Bucureşti.
1. Ziarul Neamul Românesc, condus de Nicolae Iorga, apare între 29 septembrie 1916–10 decembrie 1918 la Iaşi, întrucât Capitala era ocupată de trupele germane.
2. Oscar Han (1891–1976), sculptor şi memorialist. A colaborat la revista Gândirea.
3. G. Rotică – Poezii. [Prefaţă de Sextil Puşcariu]. Bucureşti, Editura Cartea Românească, [1922], 32 pagini. (Pagini alese din scriitorii români, nr. 86. Publicaţiune periodică). I se adresează cu apelativul finule deoarece i-a fost naş de căsătorie.
4. Radu Bogdan (1920–2011), istoric şi critic de artă, cercetător la Institutul de Istoria Artei.
5. Ion Petrovici moare în ziua de 17 februarie 1972, în Bucureşti.
6. Nichifor Crainic – O carte despre Eminescu în Glasul Patriei, nr. 39, 1971.
7. Gheorghe Bulgăr – Momentul Eminescu în evoluţia limbii române literare. Bucureşti, Editura Minerva, 1971, 344 pagini. (Universitas).
8. Horia Niţulescu (1914–1982), poet. A colaborat la revista Gândirea.
9. Ovid S. Crohmălniceanu – Literatura română şi expresionismul. Bucureşti, Editura Eminescu, 1971, 308 pagini.



Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara