Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Documente:
Nicolae CeauŞescu: "Chiar dacă se plagiază, arătăm sursa" - Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din 27 februarie 1979 de ---

La şedinţă au participat tovarăşii: Ceauşescu Nicolae, Bobu Emil, Burtică Cornel, Cazacu Virgil, Cioară Gheorghe, Ciobanu Lina, Dincă Ion, Fazekaş Janoş, Ioniţă Ion, Lupu Petre, Niculescu Paul, Oprea Gheorghe, Păţan Ion, Popescu Dumitru, Rădulescu Gheorghe, Răutu Leonte, Trofin Virgil, Uglar Iosif, Verdeţ Ilie, Andrei Ştefan, Coman Ion, Coman Teodor, Dobrescu Miu, Fazekaş Ludovic, Gere Mihai, Giosan Nicolae, Iliescu Ion, Mocuţa Ştefan, Patilineţ Vasile, Telescu Mihai, Ursu Ioan, Winter Richard.

Au fost invitaţi: Vasile Marin, Miculescu Angelo, Avram Ioan, Agachi Neculai, Dudaş Traian, Florescu Mihail, Gaston Marin, Stănescu Ion, Popa Dumitru, Homoştean George, Olteanu Constantin, Rădulescu Ilie, Duma Aurel, Blajovici Petre, Berghianu Maxim, Salapa Ilie, Cotoţ Ion, Nicolae Constantin, Dobrescu Emilian, Ceterchi Ion, Curticeanu Silviu, Gigea Petre, Spornic Aneta, Badea Ion.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aţi văzut ordinea de zi, tovarăşi?! Vom mai avea două-trei probleme la sfîrşit, dar să începem cu cele care sînt trecute pe ordinea de zi:

Punctul 1:
Raportul privind utilizarea maşinilor şi instalaţiilor în anul 1978.

Industria uşoară a făcut un salt foarte mare, trebuie lăudată.
[...]

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să facem macarale pe care le folosim pînă la 5 nivele şi, în rest, cîteva pentru nivelele înalte. De fapt, aşa am şi hotărît. Să nu facem lucruri pentru care cheltuim atîta metal şi de care nu avem nevoie. [...]

Punctul 9:

Raportul privind activitatea editorială în perioada 1977-1978 şi proiectul programului editorial pe anii 1979-1980.

Ce aveţi de spus?

S-au adus îmbunătăţirile pe care le-am discutat în şedinţa Secretariatului în ceea ce priveşte repartiţia pe coale şi celelalte probleme?

Tov. Miu Dobrescu: Am făcut aşa cum s-a stabilit.

Tov. Virgil Trofin: în legătură cu elaborarea Istoriei partidului s-au mai făcut ceva progrese?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Problema aceasta nu o discutăm acum. Va trebui să revedem comisia, dar pînă acum nu s-a făcut nimic.

Ce aveţi de spus în legătură cu activitatea editorială?

Tov. Petre Lupu: Aş dori să ridic două probleme.

în sprijinul organizaţiilor de partid şi de masă pentru munca de propagandă nu este prevăzută nici o lucrare. Poate ar fi fost indicată o lucrare cu tema "Trăsăturile militantului comunist" sau ceva în genul acesta.

A doua chestiune este în legătură cu o problemă foarte importantă pusă de Dumneavoastră în şedinţa Secretariatului şi, anume, cu privire la propaganda pe linie ateistă. Nu văd aici nici o lucrare de acest fel, în sensul în care aţi spus Dumnevoastră.

Tov. Miu Dobrescu: Este o serie de 100 de lucrări din care au apărut deja 50 de lucrări. Trebuia să le prindem şi în planul prioritar. Este o colecţie de 100 lucrări ştiinţifice pe tema educaţiei ateist-materialiste.

Tov. Petre Lupu: Nu în sensul acesta a spus tovarăşul Ceauşescu.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Am spus că trebuie să vedem mai cu seamă în domeniul istoriei şi să legăm de istoria religiei, dar nu ca ciuma-brună şi ciuma-religioasă, ci legat de problemele de istorie, să prezentăm istoria religiilor, istoria credinţelor, unde totul se tratează ştiinţific, pe bază de date. Se arată cum s-au născut religiile şi credinţele. Să luăm ceea ce s-a scris, nu să inventăm noi. Aici, chiar dacă se plagiază, arătăm sursa.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Alţii chiar plagiază.

Tov. Nicolae Ceauşescu: în primul volum Barbu a arătat că va folosi nişte surse.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Una este cînd foloseşti o sursă şi alta este cînd copiezi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: în literatura ştiinţifică şi tehnică intră şi cea politică şi toate?

Tov. Miu Dobrescu: Sînt în anexă, separat.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Mă refer la cifrele totale.

Tov. Miu Dobrescu: La cifrele totale intră toate: literatura politică, ştiinţifică, tehnică, economică.

Tov. Virgil Trofin: La literatura economică nu am remarcat nici o lucrare care să se refere la problema beneficiilor.

Tov. Miu Dobrescu: Aici sînt nişte anexe selective, dar în total sînt vreo 3000 de titluri. S-a menţionat în raport că se elaborează şi lucrări pe asemenea teme economice

Tov. Nicolae Ceauşescu: Văd că între roman şi proza scurtă este aproape o stabilitate, adică o egalitate. Noi am discutat să dăm pentru romane ceva mai mult decît pentru reportajele acestea.

Tov. Miu Dobrescu: Mai putem schimba raportul, însă aici sînt grupate mai multe: şi proza scurtă, memorialistica şi altele. însă o să mai creştem la romane.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Pentru 1980 deja lucrurile s-au îmbunătăţit, dar problema se pune pentru 1979.

Tov. Miu Dobrescu: O să mai creştem la romane.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Totuşi se menţine mare ponderea literaturii universale, în defavoarea celei româneşti, chiar şi în 1980. Adică nu s-a ţinut seama complet de ceea ce am discutat.

Tov. Miu Dobrescu: La literatura universală intră toate genurile de literatură, adică şi romane şi critică.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi nu ne apucăm să publicăm critică universală. Trebuie totuşi să ne ocupăm de ale noastre, că toţi scriitorii se plîng că nu au hîrtie.

Tov. Miu Dobrescu: La literatura universală intră şi bibliografie şcolară.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este separat valorificarea moştenirii literare şi bibliografia şcolară, dar la literatura universală este mult şi noi trebuie să publicăm mai puţin. Trebuie să-i încurajăm pe ai noştri.

Tov. Dumitru Popescu: Să mai dăm la traducerea cărţii româneşti pentru străinătate.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să dăm la literatura românească, la romane şi la literatura pentru copii. în privinţa literaturii universale, trebuie să traducem atît cît ne treaduc şi ei nouă. Este inechitabil să dăm mai mult pentru literatura universală decît pentru literatura românească.

Tov. Leonte Răutu: Nu sînt nişte cifre comparative ca să ştim şi noi cîte titluri româneşti apar şi cîte titluri străine?

Tov. Miu Dobrescu: Este anexa A.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Pentru 1979 sînt 206 titluri româneşti şi 223 titluri străine, iar pentru 1980 sînt 215 titluri româneşti şi 240 titluri străine.

Tov. Ion Iliescu: 206 titluri româneşti sînt numai pentru romane.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este literatura beletristică.

Tov. Ion Iliescu: La literatura beletristică universală intră totul, şi romane şi proză scurtă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi trebuie să ţinem seama că facem literatură românească, nu universală. Realmente au dreptate că se plîng că le dăm hîrtie puţină şi atunci trebuie să luăm de aici şi să dăm acolo.
Tov. Leonte Răutu: Dacă mă uit la cifrele de aici, situaţia este următoarea:
Pentru literatura românească - romane, proză, poezie, teatru ş.a.m.d. - sînt cam 1400 de titluri şi pentru literatura beletristică universală - unde intră toate aceste genuri - sînt 223 titluri. Mie mi se pare că este o proporţie bună. Trebuie luate toate capitolele pentru literatura românească, pentru că şi la literatura universală sînt luate toate împreună. Trebuie să avem un minimum de cărţi străine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar nu în detrimentul literaturii româneşti. Trebuie să mai reducem ceva de la literatura universală. Nu este vorba să facem o revoluţie, dar să mai luăm cîteva sute de coli de la literatura străină că şi aşa ai noştri se plîng mereu că tirajele sînt mici, că nu le dăm hîrtie, că nu tipărim.

Tov. Dumitru Popescu: Să facem o selecţie a titlurilor care nu se justifică.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Şi la teorie literară să mai reducem ceva.
Dacă luăm comparativ "Artă plastică, artă populară, muzică şi muzicologie", sînt aproape atîtea coli ca şi pentru romane. Nu se poate în felul acesta. Am discutat şi data trecută, dar nu putem să ne apucăm să facem noi repartiţia colilor.

Tov. Miu Dobrescu: Am mai redus.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Totuşi pentru romane ar trebui să ajungem la cel puţin 4000 de coli.

Pentru lucrări destinate propagandei externe sînt prevăzute 1900 coli.
Trebuie să facem mai bine repartiţia hîrtiei pe care o avem - că nu avem mai multă şi nu putem să pretindem mai multă - în aşa fel ca totuşi să încurajăm literatura românească. Anul acesta să ridicăm la vreo 3500 de coli şi să ajungem la 4000-4200 de coli în 1980. Nu ne atingem de literatura pentru copii, dar la valorificarea moştenirii literare se mai poate reduce ceva, inclusiv la teatru, teorie, critică literară şi muzică. De la acestea să scoatem ca să dăm mai multe coli pentru romane şi să rezolvăm odată această problemă, pentru că oamenii tot vin şi se plîng, dar parcă bat la o uşă închisă. Şi, de fapt, au dreptate! Acesta este un Consiliu al Culturii sau ce este? în privinţa propagandei, lucrurile stau la fel. Trebuie să ţinem seama de acest lucru.

Acestea ar fi unele observaţii în ceea ce priveşte repartiţia hîrtiei - nu sînt observaţii de fond.

Deci, să se aducă aceste îmbunătăţiri.

Tov. Ludovic Fazekaş: La noi sînt foarte multe observaţii privind tirajul cărţilor tehnice. La cărţile pentru ingineri şi maiştri tirajul să fie nu de 1000 - cum este acum -, ci pînă la 2000 exemplare. Noi am fi chiar dispuşi să facem ceva hîrtie în plus, însă să avem cărţi tehnice. Oamenii sînt foarte interesaţi să cunoască cît mai mult şi caută aceste cărţi tehnice. Se poate verifica numărul de exemplare redus în care se tipăresc cărţile tehnice.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deocamdată, la partea aceasta să fim ceva mai atenţi, că unii tipăresc în sute de mii de exemplare şi alţii numai în cîteva mii de exemplare. Sigur că sînt romane valoroase, însă iniţial nu poţi să şti valoarea unei lucrări. Dacă este vorba de un tînăr, spui că nu şti ce a făcut şi dacă lucrarea lui o să fie căutată. Să vedem şi această problemă, pe seama reducerii la cei care au un tiraj prea exagerat. Cel puţin iniţial să nu mai apară lucrări în tiraje exagerate şi vom vedea cum procedăm în continuare, pe măsura cererii. însă în felul acesta să-i ajutăm pe tineri, mai cu seamă să le dăm un tiraj mai mare.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Tirajul se stabileşte pe cerere.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să stabilim nişte norme.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Repartiţia o face CENTROCOOP-ul. El întreabă şi apoi face repartiţia.

Tov. Dumitru Popescu: Se face prin librării.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să stabilim nişte tiraje peste care nu se poate trece şi pentru romane să fie maximum 40-50.000 exemplare.

Tov. Petre Lupu: La poezie poate să fie şi mai puţin.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Acolo este 1000-2000 exemplare.

Tov. Gheorghe Rădulescu: S-au dat şi peste 100.000 exemplare. CENTROCOOP-ul a cerut.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să discutăm cu Consiliul Culturii, să stabilim nişte norme. Dacă este un roman prost, mai bine să-l reţină editura, să nu-l publicăm, însă trebuie să-i încurajăm pe aceştia mai tineri. Să vedem dacă se vinde, să vedem ce cereri sînt şi apoi stabilim tirajul pentru ediţia a doua. însă să nu ne luăm după librării, că acolo se fac multe aranjamente. Să luăm o anumită limită. Unul, într-adevăr, devine milionar şi altul nu are ce mănca.

Tov. Dumitru Popescu: Se stabileşte după felul comenzii. Nu au voie să producă fără comandă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu este nici o comandă. Comanda este un aranjament cu librăria.

Tov. Miu Dobrescu: Toate cererile de tiraje de peste 30.000 vin pentru aprobare la Consiliul Culturii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Văd că Consiliul Culturii le aprobă.
Tov. Miu Dobrescu: Sînt şi nişte excepţii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Consiliul Culturii nu-şi îndeplineşte misiunea. Aţi aprobat un tiraj de 160.000 exemplare pentru un roman prost, despre care se spune că este şi plagiat.

Tov. Miu Dobrescu: Aveţi dreptate.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să ne aşezăm să facem puţină ordine. Sînt nişte reguli! Consiliul Culturii să nu poată aproba peste 50.000 exemplare la prima ediţie. Dacă este cazul, Consiliul Culturii şi biroul Uniunii Scriitorilor să vină la Consiliul de Miniştri şi să hotărască şi cu organele financiare, că atunci trebuie să punem alt impozit; nu mai poate să primească tot proporţional.

Tov. Miu Dobrescu: Primesc progresiv.

Tov. Nicolae Ceauşescu: La noi progresivitatea se opreşte la 40-45%. Dacă am merge cu impozitul pînă la 85% din venit, ar fi altceva. Dar noi nu avem principiul acesta pe care îl au americanii şi alţii şi atunci trebuie să limităm. Pentru cei care au nişte venituri care depăşesc o anumită sumă, să mergem la alte impozite. Dacă se caută cartea, să cîştige şi el ceva, dar să cîştige şi statul. Chiar pentru romanul acela care a făcut vîlvă - Love Story - statul i-a luat impozit 85%. într-adevăr s-a vîndut mult, dar i s-a luat 85%. Şi sportivului american Smith, care a cîştigat meciul de tenis la Bucureşti, tot 85% i s-a luat. Trebuie să se procedeze şi la noi la fel. Sînt la noi cîţiva care, din cauza cîştigurilor imense, nu mai ţin seama nici de uniune, nici de partid.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Acesta este adevărul!

Tov. Nicolae Ceauşescu: îi convine să dea ceva unuia sau altuia ca să-i ceară comenzi!

Consiliul Culturii nu este un organ care conduce cultura! Trebuie să fie foarte multă exigenţă, să nu se meargă pe prietenii!

Şi aici să aducem unele îmbunătăţiri - mă refer la tiraje şi la celelalte lucruri pe care le-am discutat. într-o săptămînă să veniţi cu reglementările şi cred că toată lumea va fi mulţumită.

în probleme de conţinut, s-ar putea spune multe lucruri. Editurile noastre nu-şi îndeplinesc rolul. De asemenea, nu-şi îndeplineşte rolul nici Consiliul Culturii şi nici Secţia noastră de propagandă. Noi am desfiinţat cenzura. Am făcut bine şi nu cred că trebuie s-o reînfiinţăm, dar atunci s-au stabilit nişte organe, să avem la edituri consilii şi să avem consiliu şi la uniune. La Consiliul Culturii am dat chiar 40 de oameni în plus în schemă, care să se ocupe tocmai de acest lucru, să facă acest control. Ori, nici după ce apare un roman nu este citit de cei care au această îndatorire şi nu este prezentat. Dacă editura şi Consiliul Culturii îşi făceau datoria, volumul III al romanului lui Eugen Barbu nu trebuia să apară. Mai este în discuţie şi problema plagiatului - dar poate că acest lucru nu ar fi fost sesizat, că nu toată lumea citeşte tot şi ar fi putut să compare, dar cel puţin ar fi văzut că problema spaniolilor este tratată foarte prost şi măcar asupra acestui lucru trebuiau să atragă atenţia. Să-i fi spus: nu îţi public romanul că prezinţi prost această problemă.

Unde a fost Consiliul Culturii, Secţia de propagandă, unde sînt editurile? Lăsăm pe fiecare să facă ce vrea?

Aceasta este o problemă pe care am vrut s-o ridic şi eu cer neapărat ca tovarăşii să ia măsuri, să vedem organele care sînt şi să introducem ordine.

După aceea a apărut o lucrare a unei critice literare, Ileana Vrancea, care ia o poziţie nu critică - sigur că poate fi criticat şi Călinescu şi oricine -, dar ea îl desfiinţează pe Călinescu şi caută să-l promoveze pe Lovinescu. Dacă este necesar, într-o formă sau alta, să luăm ce este bun de la Lovinescu; să ne apucăm să punem un colectiv să studieze opera lui Lovinescu şi chiar este bine să facem aceasta. Nu spun că Lovinescu trebuie să fie exclus din critica literară şi din literatură, însă nu trebuie să facem aceasta în dauna altuia, adică opunîndu-l lui Călinescu care, după 23 August, fără să fie comunist, a avut o poziţie foarte bună. Deci toată această problemă are un sens politic, nu este o simplă critică. Sînt de acord cu critica, dar să vedem cum se critică. Sînt nişte fenomene care arată că în domeniul acesta a slăbit foarte mult spiritul de partid, conducerea de către partid, iar tovarăşii patronează nişte lucruri inadmisibile, le dau binecuvîntarea. Ori, noi nu pentru aceasta am creat un Consiliu al Culturii şi toată această organizare. Dacă lucrurile merg aşa, nu avem decît să revenim şi pînă la urmă vom fi obligaţi să revenim şi să reînfiinţăm cenzura dacă nu sîntem în stare să asigurăm o îndrumare politică principială.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Mulţi consideră că era mai serioasă Direcţia Presei dinainte, că erau oameni mai calificaţi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie să vedem toată această activitate. în fiecare editură să fie un grup - nu îi spunem cenzură -, ci un consiliu, un grup de oameni care să vadă şi să răspundă de ceea ce se publică, aşa cum se întîmplă în străinătate. Dacă editorului nu îi place o lucrare, nu o publică.

Tov. Virgil Trofin: Iorgu Iordan a publicat o dezminţire în revista "Flacăra" în legătură cu faptul că s-a publicat un interviu pe care el nu l-ar fi dat.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Nu a dat un interviu, însă a venit un ziarist de la revista "Flacăra" care a stat de vorbă cu Iorgu Iordan şi în urma discuţiei a publicat un interviu. Conţinutul corespunde cu ceea ce au discutat, însă practic el nu a dat un interviu.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nici acest lucru nu este corect. Poţi să vorbeşti cu cineva foarte multe lucruri, dar nu te poţi apuca să le publici fără un consimţămînt.

Tov. Ion Ioniţă: Iorgu Iordan nu obiectează pe fond, ci arată numai că el nu a dat un interviu.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie să vedem problemele de fond, de îndrumare politică, de îndrumare a activităţii noastre editoriale.

Aceasta este problema care nu merge şi trebuie să ştim ce are de gînd tovarăşul Miu Dobrescu, pentru că nu se simte prezenţa lui. Am mai spus acest lucru dar vreau s-o spun şi în Comitetul Politic Executiv că nu se simte prezenţa tovarăşului Miu Dobrescu la Consiliul Culturii. Au venit mulţi din afară care mi-au ridicat aceeaşi problemă. Au spus că nu simt că există un Consiliu al Culturii. S-au plîns şi de Secţia de propagandă. Au spus că nu simt că există o Secţie de propagandă la Comitetul Central. Asemenea probleme ridică oamenii. Nu sînt împotriva controlului de partid, dar atunci fiecare face cum îl duce capul şi, realmente, aceasta este situaţia.

Eu îl rog pe tovarăşul Dumitru Popescu să vedem Comisia ideologică, să se adune şi să discutăm foarte serios. Poate am să vin şi eu la şedinţă să discutăm foarte serios, pentru că lucrurile sînt cu totul nemulţumitoare în această problemă. Nici lucrarea criticei Ileana Vrancea, nici romanul lui Eugen Barbu nici alte lucrări nu trebuiau să apară dacă ar fi existat un control minim. Nu este vorba de cenzură, ci de un lucru elementar care se face în toată lumea. Nu ne este indiferent cum se prezintă prezenţa comuniştilor români în Spania, care sînt reprezentaţi de doi oameni care se ocupau de afaceri, de bişniţării. Noi am avut acolo un număr mare de comunişti, am avut o brigadă şi acolo au murit mulţi oameni.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Au fost cîteva sute din care au murit cîteva zeci de oameni.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci aceasta ar fi una din problemele de fond, în afară de măsurile pe care le-am spus. Să vedem şi repartiţia hîrtiei, dar să vedem şi problemele de fond, editurile, inclusiv problemele politice.
Apar foarte multe lucrări, dar în abordarea unor probleme de ordin teoretic al dezvoltării interne contemporane sîntem deficitari. Chiar în problemele acestea ale relaţiilor economice, ale colaborării economice, ale principiilor, ale relaţiilor internaţionale nu avem lucrări de valoare şi va trebui să revedem tematica chiar pentru acest an şi să introducem cîteva lucrări care trebuie să abordeze asemenea probleme, mai cu seamă legat de ceea ce se întîmplă acum în mişcarea muncitorească, cu conflictele din Indochina şi celelalte, unde, desigur, asupra principiilor sînt puse multe semne de întrebare.

Noi am adoptat poziţia noastră politică, totuşi trebuie să luăm şi poziţii ferme, să scriem despre promovarea principiilor şi despre alte probleme ale vieţii contemporane, pe care pînă acum le-am tratat foarte slab. Apar destule lucrări din acestea în Editura Politică, dar sînt foarte slabe. Trebuie să ne propunem un program cu cîteva probleme de fond asupra cărora să insistăm.

Acestea ar fi cîteva din problemele asupra cărora am vrut să atrag atenţia.

Eu propun ca să se întrunească Comisia ideologică, să facă un program, să-l discutăm şi să aducem unele îmbunătăţiri încă în acest an, nu în perspectivă.

Mai sînt alte observaţii?

Sînteţi de acord cu planul editorial?

(Toţi tovarăşii sînt de acord.)

Punctul 10: Raportul privind desfăşurarea stagiunii teatrale şi muzicale 1977-1978, proiectul repertorial pentru stagiunea 1978-1979 şi orientările generale pentru staigunea 1979-1980, analiza situaţiei financiare a teatrelor şi instituţiilor muzicale.

Aici este totuşi problema economică. Subvenţia de la buget este mare dar eu nu înţeleg, pentru că, din ceea ce prezintă tovarăşii aici, rămîi cu impresia că este o situaţie bună. Subvenţia de la bugetul statului este de 375 milioane lei.

Ce aveţi de spus?

Tov. Iosif Uglar: La pag. 14 punctul 3 se spune că "comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti să ia măsuri pentru unificarea, specializarea şi rentabilizarea atelierelor de producţie ale instituţiilor artistice din aceeaşi localitate şi pentru trecerea lor pe regim economic". De aici reies sarcini pentru consiliile populare, dar nu apare nici o sarcină pentru Consiliul Culturii.

Tov. Paul Niculescu: Nici propunerea de la pag. 14 punctul 4 nu se poate aplica. Se propune să se autorizeze comitetele de cultură şi educaţie socialistă din judeţele gazdă de a suporta din bugetele lor cheltuielile de deplasare ale colectivelor artistice. în felul acesta chiar creăm o posibilitate ca să nu mai ştim cît se cheltuieşte. Nu se poate aproba acest lucru.

Tov. Miu Dobrescu: Instituţiile de spectacole au mari greutăţi în legătură cu aceste deplasări. Transportul costă foarte mult şi ne-am gîndit să facem această propunere, ca aceste cheltuieli să fie prevăzute în buget. Este vorba de bugetele alocate, nu se cere nimic în plus. Să se suporte din economii de la alte capitole.

Tov. Virgil Trofin: Nu în felul acesta se poate rentabiliza.

Tov. Miu Dobrescu: Teatrele au rezerve în privinţa deplasărilor deoarece costă mult transportul şi cazarea. Unul din motivele care generează cheltuieli suplimentare este acela că activitatea de confecţionare a costumelor şi decorurilor este foarte dispersată şi, acolo unde se poate, vrem să le unificăm. Am pus-o pe seama consiliilor populare pentru că din punct de vedere administrativ aparţine exclusiv consiliilor populare.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar şi Consiliul Culturii trebuie să aibă răspundere în problema aceasta şi, de fapt, în toate problemele acestei activităţi. Se pare că Consiliul Culturii este inexistent din acest raport.

Tov. Miu Dobrescu: Programul repertorial se discută şi la Consiliul Culturii. Toate premierele se vizionează şi de organele locale, dar şi de Consiliul Culturii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Ar trebui totuşi să analizăm de ce sînt încasările atît de mici la teatre?

Tov. Miu Dobrescu: Din cauza costului biletelor.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Cîte spectacole dădea un teatru în trecut şi cîte spectacole dă acum?

Tov. Miu Dobrescu: Acum dă mai multe spectacole. Se dau spectacole atît la sediu cît şi în deplasare.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Mă îndoiesc că dau acum mai multe spectacole.
Tov. Virgil Trofin: Eu cred că nu dau mai multe.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu nu spun că dau mai multe sau mai puţine. Propun să analizăm.

Tov. Leonte Răutu: Sînt unele teatre care dau trei spectacole pe zi. înainte nu exista aşa ceva.

Tov. Miu Dobrescu: în totalul cheltuielilor, retribuţia are ponderea cea mai mare: 75%.

Tov. Nicolae Ceauşescu: înainte statul dădea o subvenţie foarte mică, dar acum întreaga activitate a teatrelor este subvenţionată de stat. Cred că nu este numai problema preţului biletelor.

Tov. Petre Lupu: La unele spectacole sala este pe jumătate goală.
Tov. Paul Niculescu: în perioada 1977-1978 avem o creştere a numărului de spectatori şi faptul că oamenii vin la teatru este un fenomen îmbucurător. Cred că în 1979 vom avea o situaţie şi mai bună. Teatrele dau spectacole şi în sălile lor şi în alte săli. Pentru spectacolele pe care le dau în alte oraşe, teatrele pot folosi cluburile existente sau sălile unde se produc şi alte formaţii. Pentru aceasta trebuie să se întocmească un program precis ca să se ştie cui revine sala într-o anumită zi. Eu merg destul de des la teatru, însă nu am mai întîlnit fenomenul de acum 3 ani ca să nu fie spectatori în sală. Este totuşi o problemă cu preţul biletelor, unde trebuie să luăm o decizie. în cheltuielile teatrelor o pondere mare o reprezintă cheltuielile pentru fondul de recuzită. în afară de aceasta mai sînt o serie de cheltuieli. Tovarăşii fac o serie de propuneri de reducere a cheltuielilor, dar nu se poate accepta o trecere a cheltuielilor de aici, la Consiliile populare. Acest lucru nu ar schimba fondul problemei. Sînt de părere că noi ar trebui să vedem o înmulţire a numărului spectacolelor, cu toate că tovarăşii spun că se dau spectacole multe. însă se pot da şi mai multe, că au piese multe, au şi distribuţie. Pe de altă parte, să vedem problema preţului biletelor, dacă luăm o decizie de creştere a preţului.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Va trebui să vedem problema preţului biletelor, dar deocamdată nu spun nimic. Să facem o comparaţie să vedem cîte spectacole dădea un teatru înainte, cîţi oameni avea, cîte spectacole dă acum un teatru şi cîţi oameni are, cît joacă un artist într-un an, cîte ore sau cîte zile. Noi îi plătim însă vin unii care se plîng că nu joacă 2-3 ani de zile.

Tov. Petre Lupu: Să vedem cîţi joacă pe scenă şi cîţi joacă la televiziune.

Tov. Ilie Verdeţ: Unii sînt şi la teatru şi la televiziune.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Sînt numai cîţiva care sînt foarte solicitaţi.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Mai sînt observaţii? Nu mai sînt!

Punctul 11: Raportul privind producţia naţională de filme artistice de lung metraj, realizată 1n 1977-1978 şi proiectul planului tematic pe anii 1979 şi 1980.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce aveţi de spus, tovarăşi? Filmele, vă spun drept, le văd pe toate absolut şi sînt unele bune, dar sînt şi filme proaste şi acelaşi lucru pot să-l spun prin comparaţie şi despre teatre. Aici m-aş referi şi la piesele care sînt transmise la televizor, pe care de regulă le văd. Aşa că, făcînd o comparaţie, probabil că situaţia la teatre este la fel.

Tov. Gheorghe Rădulescu: La teatre situaţia este mult mai bună. Teatrul românesc este recunoscut.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu mă refer la conţinutul pieselor nu la interpretare. Ştiu că avem teatru bun.

Tov. Paul Niculescu: Avem cîteva piesele la care biletele sînt vîndute cu o lună de zile înainte. Acesta este un fenomen foarte bun.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Eu m-am referit la actori, nu la conţinutul piesei.

Tov. Petre Lupu: Dar şi repertoriul.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Acesta e cam rămas în urmă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Cred că ar trebui să vedem cum să facem - şi am mai discutat o dată - să avem la Consiliul Culturii sau la Comisia Ideologică - un colectiv care să vadă aceste filme.

Tov. Miu Dobrescu: Scenariile, cele cu temă politică, istorică, nu sînt date la toţi membrii biroului, doar la o parte, iar filmele înainte de a fi date ecranului se văd de o comisie specială a Consiliului Culturii şi, după aceea şi de către biroul Comisiei Ideologice.

Tov. Nicolae Ceauşescu: După ce s-a făcut filmul ne costă de trei ori mai mult să-l refacem. Acum filmele sînt realizate de casele de filme şi face fiecare ce îi trăzneşte prin cap. Nu se poate aşa! Trebuie să avem o conducere unică în cinematografie. Costă foarte mult! Chiar filmul pe care l-aţi făcut acum "Nea Mărin miliardar", este de-a dreptul ruşinos că am făcut aşa un film. Este o ruşine pentru noi! Nu se poate una ca aceasta!

Tov. Virgil Trofin: Este o bătaie de joc la adresa unor obiceiuri româneşti.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Este o bătaie la acest film, nu se găsesc bilete.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Chiar aşa fiind, trebuie să facem nişte lucruri serioase; adică revin la ceea ce am mai spus: Consiliul Culturii şi propaganda noastră trebuie să exercite conducerea asupra acestui sector, să nu permită fiecăruia să facă ce-i trăzneşte prin cap. îmi este imposibil să spun acum ceva despre filmele propuse: "Floarea de stîncă", "Cazul Vinea", sau dacă să îl punem în colectivul de sprijin pe Cruceu.

Tov. Leonte Răutu: Este nevoie de acest colectiv de sprijin?

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu ştiu ce înseamnă colectivul de sprijin!

Tov. Miu Dobrescu: Sînt colective de activişti de partid, de muncitori care să vadă aceste filme.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi am spus că trebuie văzut scenariul. Aţi propus în colectivul de sprijin pe primul secretar din Drobeta-Turnu Severin, ce să facă acela?

Trebuie să avem un colectiv central, care să vadă scenariul. Eu, aşa înţeleg, cînd s-a făcut scenariul, să strîngem un grup de şapte-opt oameni să-l vadă din punct de vedere al conţinutului şi să-şi spună părerea. Să fie de faţă şi critici de artă, scriitori şi alţi specialişti care să facă şi observaţii tehnice. Eu în felul acesta înţeleg, să vedem scenariile. în fond, scoatem 30 de filme, dacă mergem aşa putem să depăşim 50 de filme. însă nu se poate aşa! De ce nu introducem măsura de a realiza un control şi o influenţă colectivă asupra acestei activităţi. în sensul acesta înţeleg să reorganizăm toate aceste lucruri.

Trebuie să ne apucăm serios să obţinem o îmbunătăţire a stilului de muncă, să asigurăm conducerea de către partid. Problema conţinutului filmelor este o problemă esenţială.

Tov. Leonte Răutu: Aş propune în acest sens ceva. Totdeauna constatăm lucrurile pe parcurs. Noi am avut o producţie de filme în anul 1978. Am avut şi filme bune şi filme proaste. Aş propune ca la un nivel oarecare, chiar la Comisia Ideologică, să convocăm factorii din cinematografie, regizori, scenarişti, să vedem părerile şi problemele care le au, pe care le vor ridica. Poate au şi anumite dificultăţi, poate ne vor sugera şi formele de sprijin. Cred că ar fi foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aceasta este una dintre atribuţiile Comisiei Ideologice şi Consiliului Culturii.

Tov. Dumitru Popescu: Evident.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie să stea de vorbă cu oamenii, să se cunoască părerea lor, dar să le spunem şi părerea noastră. Eu am înţeles că ceea ce discutăm aici nu o spunem pentru noi, ci ca pe această bază să se stea de vorbă cu factorii care lucrează în sectoarele respective. Trebuie ca problemele acestea să fie dezbătute cu lucrătorii Secţiei de Propagandă şi ai Consiliului Culturii. Toate acestea trebuie temeinic organizate şi dezbătute aşa cum facem şi în alte domenii, cu membri ai organismelor respective, cu participarea tuturor celor interesaţi.
Cu aceste observaţii şi recomandări să fim de acord. (Toţi tovarăşii sînt de acord.)

Tov. Miu Dobrescu: Eu sînt de acord cu toate observaţiile pe care le-aţi făcut la problemele cuprinse în ordinea de zi şi a căror realizare depinde de Consiliul Culturii. Vreau să vă spun la modul cel mai sincer că sînt de acord cu observaţiile făcute şi la adresa mea personal. Nu am nici un fel de motive să încerc vreo explicaţie şi ar fi nepotrivit să spun acum altfel după producerea lor. Doresc să promit că voi lua toate măsurile, să fac tot ceea ce depinde pentru a pune ordine la Consiliul Culturii. Vreau să folosesc acest prilej să rog factorii cu care conlucrez aici la partid să fiu ajutat pentru că este nevoie să întărim aparatul nostru. Am făcut ceva, dar nu am dus la bun sfîrşit încadrarea cu activişti de partid. Vom face totul să schimbăm radical situaţia Consiliului Culturii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi sîntem de acord cu acest angajament.
(în continuare lucrările nu au fost stenografiate.)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara