Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Restituiri:
Noi contribuţii la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu de Nicolae Scurtu

Unul dintre cei mai inteligenţi, mai învăţaţi şi mai fideli discipoli ai profesorului Nicolae Iorga este, fără nici o ezitare, istoricul, literatul, comparatistul şi cărturarul Alexandru Ciorănescu (1911–1999), de la a cărui naştere se vor împlini, în curând, o sută de ani.
Biografia acestui spirit enciclopedic rămâne pentru mulţi dintre noi o mare, foarte mare necunoscută, deoarece mai bine de şase decenii a trăit, a scris şi a publicat în Occident, unde a fost permanent stimulat să profeseze, să cerceteze şi să se impună prin conferin- ţele, articolele şi cărţile sale unui important segment al intelectualităţii europene.
O caracteristică fundamentală a complexei personalităţi a lui Alexandru Ciorănescu o constituie, aşa cum rezultă din memorialistica sa, o curiozitate epistemică, rar întâlnită la intelectualii noştri.
Pentru dascălul şi îndrumătorul său, inegalabilul N. Iorga, pe care l-a venerat şi de la care a învăţat enorm, a manifestat întotdeauna o autentică preţuire intelectuală şi o recunoştinţă pe care numai spiritele alese şi foarte rare o manifestă în chip aşa de firesc.
Epistolele, nu puţine, trimise în timp lui N. Iorga constituie, de fapt, modele ale stilului epistolar prin con- ţinut, prin formă şi, mai ales, prin tonul dezideratelor sale ştiinţifice.
Cele trei epistole ce se publică acum, întâia oară, contribuie, esenţial, la completarea imaginii unui tânăr intelectual în anii formării şi instruirii sale în România, precum şi în alte centre culturale ale Europei.

[Bucureşti], 16 iulie [1]934 

Stimate domnule profesor,

Am onoare a vă înainta alăturatele articole, pentru a se publica în Revista istorică, dacă le veţi socoti de vreun interes.
Cred că scrisoarea lui Gheorghe Peşacov1, personagiu aproape necunoscut, nu e cu totul lipsită de însemnătate, dovedind opinii literare şi o activitate scriitoricească pe care nimeni nu le-a studiat până acum.
Pe cealaltă2 am pus-o în legătură cu versurile asupra Eteriei publicate de d[umnea]voastră3 mai înainte şi comentate ulterior de d[omnu]l Vârtosu4, ea referindu-se la acelaşi subiect.
Mulţumindu-vă, rămân cu tot respectul al d[umnea]voastră devotat,

Al. Ciorănescu

*

[Paris], 25 noiembrie [1]934

Stimate domnule profesor,

Îndrăznesc să încep prin a vă semnala următoarea notiţă, extrasă din Petit Parisien cu data de 11 noiembrie 1934, şi pe care n-am văzut-o în jurnalele româneşti. Mi s-a părut că nu e lipsită de interes, deoarece arată că nu e imposibilă recuperarea depozitelor noastre moscovite, lucru pentru care, din păcate, s-a făcut până astăzi atât de puţin.
Îmi iau, de asemenea, îngăduinţ a să vă vorbesc despre ceea ce intenţionez să lucrez la Paris.
După cum am onoarea să vă spun şi cu alt prilej, specialitatea pentru care vreau să mă pregătesc e literatura franceză, considerată mai cu seamă din punctul de vedere special al legăturilor ei cu celelalte literaturi romanice şi, bineînţeles, cu literatura română îndeosebi.
În acest scop am şi început să lucrez la Biblioteca Naţională, pentru o teză asupra influenţei lui Ariosto în Franţa5, mai ales în epoca Renaşterii şi în secolul XVII.
Aceasta, însă, nu însemnează că studiile de istorie le-am părăsit sau le-am lăsat pe un plan secundar, căci continui să mă interesez şi de probleme în legătură cu ele.
Nu ştiu dacă drumurile prin Ţările Româneşti, la începutul secolului al XIX-lea ale lui Aly Bey Albani, cunoscutul aventurier, şi ale fraţilor Bacheville, sunt publicate la noi, căci altfel aş îndrăzni să vă comunic un articol asupra lor.
Pentru moment mă preocupă însă o problemă cu mult mai importantă, pe care îmi au libertatea să o supun aprecierii domniei voastre.
Într-un catalog, pe care îl cred aproape necunoscut la noi, al arhivelor de la Simancas, am aflat că în castelul acesta se găsesc numeroase acte originale, şi fără îndoială necercetate, privitoare la istoria românilor; între altele o corespondenţă a lui Mihai Viteazul şi alta a lui Radu Mihnea cu regele Spaniei, o relaţie spaniolă asupra morţii lui Mihai, nişte „instancias de Juan Jorge de Heraclea, Reydel Peloponeso y Moldavia, faca que se le restituiré á su reino”, o relaţiune „entrada de los Polacos en Valaquia” din 1672, un „Tratado entre el Rey de Romanos y el Baiboda” din 1533 şi alte multe lucruri pe care nu le mai citez.
Cum această mare arhivă e în afara drumului oricărui călător în Spania, a rămas până astăzi necercetată.
Cu multă bucurie aş primi să petrec o lună sau două acolo, în vara anului viitor, pentru a copia aceste acte, dacă s-ar găsi posibilitatea să mi se atribuie un fond suplimentar de 2000 de franci circa, pentru a acoperi cheltuielile de călătorie şi întreţinere acolo, pentru care bursa de aici ar fi insuficientă.
Domnia voastră ştiţi că dacă vă supun o rugăminte ca aceasta, nu o fac pentru a satisface un interes personal; de altfel această eventuală călătorie reţinându-mă de la timpul consacrat tezei mele, n-aş regreta prea mult dacă ar trebui să renunţ la ea.
Fondul de acte privitoare la români şi aflătoare acolo mi s-a părut însă atât de important, încât n-am ezitat să supun aprecierii domniei voastre această propunere, rugându-vă să binevoiţi a aviza asupra ei.
Cu cea mai profundă stimă rămân al domniei voastre recunoscător,

Al. Ciorănescu

*

Fontenay, 12 iulie [1]935

Stimate domnule profesor,

Deşi Institutul domniei voastre nu mă va mai putea ajuta, şi cu toate că şi d[omnu]l Ianculescu6 a plecat fără a-mi fi putut lăsa micul ajutor pe care mi-l făgăduise mai înainte, am hotărât totuşi să nu renunţ la călătoria pe care o proiectasem în Spania pentru toamna aceasta.
Familia mea a făcut din nou tot ce i-a stat în putinţă ca să mă ajute, căci altfel n-aş fi putut să plec numai cu cei 800 de franci pe care îi primesc de aici.
Voi pleca la sfârşitul lui august şi voi locui câtăva vreme la Valladolid, pentru a cerceta arhivele de la Simancas7. De acolo, dacă banii cu care întreprind această călătorie vor fi suficienţi, voi merge la Madrid, pentru cercetări asemănătoare, deoarece, din câte ştiu, nimic din corespondenţa trimişilor spanioli la Constantinopol n-a fost publicat până acum.
Aş fi foarte bucuros dacă aţi binevoi să-mi mai indicaţi, în aceste două arhive, fonduri necunoscute care ar putea să intereseze trecutul românesc, pentru a le cerceta şi pe acelea.
Îndrăznesc a profita de făgăduiala domniei voastre din scrisoarea pe care am primit-o acum, şi în care aţi binevoit a-mi indica posibilitatea unor despăgubiri mai târziu a cheltuielilor de acum, pentru a vă anunţa că aceste cercetări în Spania nu sunt singurele pe care le am în vedere, şi că e probabil că vă voi tulbura şi altă dată, poate în vara anului viitor, cu asemenea cereri.
Proiectez, de pildă, ca în drumul prin Italia la întoarcerea spre ţară să mă abat pe la Pesaro, unde am găsit citate, într-un manuscris pe care îl cred necunoscut cercetătorilor noştri, următoarele texte: Battaglia reginta fra Sig. Battori e Sinam Bascia, a di 28 di ottobre nel 1595 in Valachio al fiume istro (16 ff); Idem, fra Andrea Battori e Michele Voivoda (16 ff); Idem, fra Giorgio Basta e Michele Voivoda... a di 18 di sett. del 1600 (10 ff); Idem, l’anno 1601 alli 5 d’agosto... fra il Pr. S. Battori e G. Basta (10 ff); Idem, tra Vladislco di Polonia et Osmano, a di 4 sett. 1621 (14 ff); Idem, a di 15 sett. 1621 (16 ff); Idem, a di 28 sett. (12 ff).
Până atunci aş fi bucuros să ştiu dacă actele privitoare la Petru Crecel8, pe care am avut onoarea a vi le trimite, se vor publica.
Nădăjduiesc, de altfel, să vă pot trimite în curând şi câte ceva din roadele explorărilor mele spaniole.
Primiţi, vă rog, domnule profesor, asigurarea respectului deosebit cu care rămân al domniei voastre elev,

Al. Ciorănescu


Note
Originalele acestor scrisori se află la Biblioteca Academiei Române. Corespondenţă primită de N. Iorga: CDIX, f. 34; CDX, f. 28–29 şi CCCLXXXVII, f. 254.
1. Al. Ciorănescu – O scrisoare literară a lui Gheorghe Paşcov în Revista istorică, 20, nr. 10-12, octombriedecembrie 1934, p. 368-381.
2. Al. Ciorănescu – O însemnare românească despre Eterie în Revista istorică, 20, nr. 10-12, octombriedecembrie 1934, p. 308-311.
3. N. Iorga – O cronică în versuri despre 1821 în Revista istorică, 19, nr. 7-9, iulie-septembrie 1933, p. 244- 245.
4. Emil Vârtosu – Tot despre 1821 în Revista istorică, 20, nr. 1-3, ianuariemartie 1934, p. 27-29.
5. Al. Ciorănescu – L’Arioste en France. Des origines à la fin du XVIIIe siècle. Avec 16 illustrations hors texte. Tome I-II. Paris, Les Editions des Presses Modernes, 1939, 400 pages (I) şi 339 pages (II). (Publications de L’École Roumaine en France).
6. Victor Ianculescu, director administrativ al Şcolii Române din Franţa.
7. Al. Ciorănescu – Documente privitoare la istoria românilor. Culese din Arhivele din Simancas. Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului. Imprimeria Naţională, 1940, 393 pagini. (Academia Română. Studii şi cercetări, 43).
8. Al Ciorănescu – Nou despre Petru Cercel în Revista istorică, 21, nr. 7-9, iulie-septembrie 1935, p. 247- 276 + 25 de documente.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara