Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Corespondenţă:
Întîlnire cu Amos Oz de Gina Sebastian Alcalay


Amos Oz face parte din categoria de scriitori naţionali care, dincolo de preţuirea unanimă de care se bucura în ţara de baştină, şi-au cîştigat un răsunător renume mondial. Considerat la ora actuală cel mai mare scriitor israelian contemporan, este în acelaşi timp deţinătorul unor prestigioase premii internaţionale (cel mai recent fiind, cred, Premiul "Ovidius" ce i-a fost decernat în 2004, la ultima întîlnire de la Neptun, "Zile şi nopţi de literatură" şi a fost tradus în 30 de limbi, între care şi limba română. Ultima lui carte apărută în România la Editura "Polirom" Să cunoşti o femeie, în traducerea impecabilă a d-nei Antoaneta Ralian, a fost precedată şi de alte romane ale lui mai vechi, nu şi mai puţin izbutite, precum Soţul meu Michael sau Cutia neagră (despre care am scris şi eu cu entuziasm în volumul meu de eseuri Pe urmele altora). Apariţia în versiune românească a romanului Să cunoşti o femeie a îndemnat-o pe poeta prof. dr. Riri Sylvia Manor, preşedinta organizaţiei Israel-România, Asociaţie de scriitori (IRAS), care şi-a pus de mulţi ani energiile, relaţiile şi ambiţiile în slujba făuririi de punţi spirituale între scriitorii ebraici şi cei români, ca şi între iubitorii de literatură din cele două ţări, să organizeze la 3 martie la Tel Aviv, cu sprijinul Institutului Cultural Român de aici, o seară dedicată lui Amos Oz şi întîlnirii sale cu publicul vorbitor de limba română din Israel. Prezenţa marelui scriitor - cuplată cu aceea a unor oaspeţi de seamă sosiţi din Bucureşti special pentru acest eveniment, dl. Eugen Uricaru, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, şi poeta Ioana Ieronim, secretar al PENClubului din România, a acţionat, pare-se, ca un magnet asupra intelectualităţii româno-israeliene. însuşi autorul sărbătorit a fost impresionat de afluenţa neobişnuită la această întîlnire - care, în treacăt fie zis, a implicat un mare efort, nu numai organizatoric. ("Mă aşteptam că vor fi de faţă vreo 25 de persoane", a afirmat el după aceea, în vreme ce în sala "Beit Sokolov", devenită neîncăpătoare, se aflase un număr record de cel puţin 300 de persoane); dar mai ales de unda aproape palpabilă de simpatie şi căldură care străbătea pînă la el, deşteptîndu-i amintiri din sejururile sale în România, de fapt, emanînd din însăşi personalitatea sa carismatică, din zîmbetul lui prietenos, din interesul şi satisfacţia care i se citeau pe faţă.

Este ceea ce a scos, între altele, în evidenţă dl. Eugen Uricaru cînd a vorbit nu numai despre arta literară a sărbătoritului, de relaţiile fructuoase stabilite între scriitorii din România şi Israel, ci şi de "caracterul contaminant" al bunătăţii şi inteligenţei lui Amos Oz, aşa cum îl percepuse în decursul acestei reuniuni.

Fireşte, toţi vorbitorii s-au referit, într-o formă sau alta, dar fiecare cu ceva în plus, la diferite faţete ale romanului Să cunoşti o femeie, la caracterele, simbolistica şi filozofia existenţială pe care o exprimă. Este ceea ce a făcut ambasadoarea României, d-na Valeria Mariana Stoica în cuvîntul său de deschidere, şi nu mai puţin, istoricul literar Leon Volovici de la Universitatea Ebraică.

Poeta Ioana Ieronim a evocat marele succes de presă şi librărie al lui Amos Oz în România după vizitele făcute acolo, experienţa Neptunului şi plimbările lui pe malul Mării Negre, asemenea unui Ovidiu modern, poetul al cărui exil îl va asemui cu acela al poporului evreu. D-na Ieronim a dat de asemenea citire unui emoţionant mesaj al Antoanetei Ralian, traducătoare şi "umbra" lui Amos Oz, cum s-a caracterizat ea, exprimînd regretul că n-a putut participa personal la întîlnirea de la Tel Aviv.

Organizatoarea serii, d-na Riri Manor, admiratoare activă de dată îndelungată a acestui scriitor israelian, a prezentat o amplă recenzie bilingvă a romanului. Ea s-a ocupat cu precădere de relaţiile ciudate dintre Ioel, personajul principal al cărţii, soţia sa Ivria, decedată în mod misterios, şi fiica lor Netta, care trăiau împreună şi totuşi separat, fiecare cu viaţa lui, cu interesele lui, fără să se incomodeze unul pe celălalt, aproape fără să se atingă, într-o "singurătate în trei", în care părea că "ai nevoie poate de un paşaport ca să treci dintr-o cameră în alta".

"Clou"-ul serii l-a constituit discursul lui Amos Oz. Făcînd o asociaţie între anumite momente ale copilăriei şi adolescenţei sale ierusalemite (evocate magistral şi în ultimul lui roman autobiografic Iubire şi Tenebre) şi impresiile sale din România, el a arătat că atunci cînd a vizitat pentru prima oară această ţară, a avut sentimentul că mai fusese pe acolo, că nimic nu-i era străin. îi cunoştea de fapt pe români din Ierusalimul lui natal, din micile lor restaurante şi dughene de acolo, din convorbirile dintre ei prinse în zbor, din o mie şi unul de detalii pe care le-a regăsit în România cea reală de mai tîrziu.

Îndelung ovaţionat de ascultătorii aflaţi sub vraja confesiunii sale, scriitorul i-a declarat după aceea d-nei Ioana Ieronim, impresionată de această extraordinară expresie de simpatie: "It's a two way direction".

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara