Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

tabela de marcaj:
întoarcerea fiului risipitor de Horia Alexandrescu

săptămâna trecută, când vă anunţam că întoarcerea acasă a lui Ionuţ Lupescu este certă, mă trezesc cu telefonul unui vechi prieten, jurnalist retras în călugărie, la o mănăstire, care-mi dă de veste că e numai... mâna Domnului la mijloc! De unde până unde? îl întreb eu, evident surprins. La care el mă lasă paf de-a dreptul, citindu-mi din Calendarul Ortodox: „Cea de a XXXIV-a duminică de după Rusalii este a Întoarcerii Fiului Risipitor!“ Or, chiar dacă recunosc că nu numărasem cele 33 de duminici anterioare, nu mai încăpea îndoială că duminică, 4 februarie, era chiar sărbătoarea susnumită. Deci, nu e de mirare că Gigi Becali a anunţat săptămâna trecută, ferm şi public, că merge pe mâna lui Ionuţ Lupescu până-n pânzele albe şi , drept urmare, îl aşteaptă la palat!

Mi-am amintit cu acest prilej că, într-o călătorie la Sankt Petersburg, de acum câţiva ani, am putut admira nu doar faimoasa Cameră de Chihlimbar, din Palatul de Iarnă, ci şi una dintre capodoperele lui Rembrandt, care zugrăveşte tulburător momentul Întoarcerii Fiului Risipitor, expusă la Ermitaj.

Să vedem, însă, cum stau lucrurile aici, la noi, odată cu confirmarea intrării lui Ionuţ Lupescu în cursa pentru preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal, contra lui Răzvan Burleanu. N-am nici cea mai mică îndoială că ,alături de Cristi Balaj – care a salutat decizia lui Lupescu, anunţând că-i va fi alături – şi Prunea, şi Marcel Puşcaş, ca şi Hagi, Gică Popescu, Stelea şi mai toţi ceilalţi jucători ai Generaţiei de aur n-au cum să dorească altceva decât să vadă revenit în fruntea FRF un veritabil om de fotbal, în locul habarnistului actual.

Diferenţa dintre Lupescu şi Burleanu e infinit mai mare decât cea care a existat între... taţii lor, care au fost jucătorii Nicolae Lupescu şi Gheorghe Burleanu, având în vedere că regretatul Culae Lupescu, stins prematur în toamna trecută, a fost una dintre gloriile Giuleştiului, făcând parte din naţionala României la CM din Mexic ’70 şi încheindu-şi cariera la Admira Viena. Asta în vreme ce Burleanu-tatăl nu a ajuns niciodată în naţională, plimbându-se pe la o droaie de echipe de tot felul, de la Chimia Mărăşeşti, la FC Scorniceşti. Iar dacă fiul său, Răzvan Burleanu, a încheiat fotbalul la juniori, înainte de a–l începe efectiv, pentru că „nu prea le avea cu mingea“, ca să-l citez pe senior, cariera lui Ionuţ Lupescu a fost una model, lungă şi strălucitoare.

A început fotbalul la Viena, unde s-a şi născut, apoi a crescut, ca junior, în pepiniera din Ştefan cel Mare, rămânând fidel Clubului Dinamo , sub bagheta lui Mircea Lucescu, care l-a promovat în echipa mare când nu avea decât 17 ani. Din 1990 s-a transferat în Bundesliga, unde a jucat 8 ani, a fost prezent cu naţionala României la mondialele din 90 şi 94, ca şi la europenele din 96 şi 2000. A avut şi două stagii de antrenor, pentru a conduce ulterior sindicatul jucătorilor, pentru a ajunge apoi în federaţie, de unde va fi promovat în 2011 în Comisia tehnică a UEFA. O carieră impresionantă şi un parcurs spectaculos, la care renunţă, iată, pentru că a decis – „cu inima, nu cu capul“ , după cum a precizat el însuşi, dând curs insistenţelor cu care foştii săi colegi din naţională şi toţi oamenii de fotbal veritabili – să lase UEFA şi să revină acasă, pentru a pune umărul la scoaterea fotbalului românesc din groapa în care l-au afundat Burleanu şi simbriaşii săi.

Alegerile sunt programate pe 18 aprilie , deci foarte aproape, iar groparul federaţiei , care gestionează banii fotbalului în interesul său electoral, se laudă în gura mare că baza piramidei ar fi de partea lui, în timp ce Mircea Sandu, fostul preşedinte, estimează că Burleanu nu va putea să adune mai mult de 20-30% din voturi. Îl cred pe Naşu şi, sper că nu vă îndoiţi!, merg total pe mâna Kaiserului, convins că această dorită şi aşteptată revenire acasă a lui Ionuţ Lupescu , confirmată chiar în duminica Întoarcerii Fiului Risipitor, aduce cu ea şi un semn divin. Să fie primit!...

P.S.: Cum astăzi (joi seară) avem meciul FCSB-Lazio, să ţinem pumnii steliştilor şi să nu dăm credit prezicătorului Becali! Sâmbătă seară, după derby-ul cu CFR , la care am îngheţat şi eu pe Arena Naţională, Gigi a profeţit: „…Ne dă Lazio 6-7 goluri. Or să joace ăia măgăruşul cu noi! Cu cine să jucăm, cu Pintilii, Budescu şi Teixeira, că atât avem?!“ Puşchea pe limbă!

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara