Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Păcatele Limbii:
O familie lexicală de Rodica Zafiu


Din familia lexicală a verbului englezesc to manage au intrat în română, cu câteva decenii în urmă, substantivele management si manager (atestate în Dicţionarul de cuvinte recente - DCR2 -al doamnei Florica Dimitrescu prin citate din presa anilor 1974-1975); li s-a adăugat, probabil ceva mai târziu, si adjectivul managerial.

După 1989, odată cu noul val de anglicisme, cuvintele în cauză au trecut din limbajul specializat al administraţiei şi al afacerilor în limba comună. Manager s-a bucurat de o mare popularitate, mai ales în titulaturi, în care l-a substituit, foarte adesea, pe tradiţionalul director. Pe cât de ridicată este frecvenţa în uz a cuvintelor manager şi management, pe atât de instabilă este pronunţarea lor: se oscilează, în continuare, între o rostire mai apropiată de originalul englezesc (cu accentul pe prima silabă şi cu litera a pronunţată ca e, respectiv i) şi una care reflectă mai mult regulile româneşti ale corespondenţei dintre scris şi pronunţie (precum şi preferinţa pentru accentul pe penultima silabă). Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic din 2005 (DOOM2) a decis ca oscilaţia de pronunţare a vocalelor să fie admisă doar la cuvântul management, în vreme ce pentru manager se recomandă o pronunţare „românizată", cu două variante de accentuare (mânager şi manâger); adjectivul managerial (care ar putea fi interpretat şi ca un derivat în română, corespunzând cuvântului englezesc omograf) are doar pronunţie adaptată, cu accent pe silaba finală. De la manager s-a format femininul manageriţă, evident familiar şi uneori vag depreciativ: „cadrele medicale o acuză pe manageriţa unităţii" (bihon.ro); „se pare că a fost o neînţelegere între contabilă şi manageriţă" (metalfan.ro).

Familia lexicală ar fi fost totuşi incompletă fără un verb (sinonim contextual cu a conduce sau a administra). În ultimele decenii s-au creat de fapt mai multe verbe concurente, cu sufixe diferite. Cel mai folosit pare a fi a manageria, formaţie regulată, în -a şi cu sufixul -ez, apărută probabil şi sub influenţa adjectivului managerial: „Manageria-ză-ţi singură cariera!" (unica.ro). Există şi un verb a manageriza („ce-i drept, candidează la administrarea banului public, cel mai uşor de managerizat şi cel mai uşor de cheltuit", ziaruldemures.ro); la începutul anilor '90, acesta fusese deja înregistrat, dar ca formaţie accidentală, în formă reflexivă (cf. DCR2). Cu totul rar e verbul a manageri („managereşte gunoaiele prin sectorul 3", semperfidelis.ro). Cum se ştie, în limba actuală verbele în -a, create în registrul standard, sunt adesea concurate de creaţii colocviale, glumeţe, în -i (-ui, -ăi). Au fost înregistrate, mai ales în jargonul tehnologiilor moderne, al internetului şi al telefoniei mobile, verbe ca a sharui (sau a şerui), a chatui (sau a cetui), a bipăi etc. Ca derivat de la a manageri se poate explica un substantiv familiar-glumeţ, la fel de rar, managereală: „el şi-a făcut «treaba» şi acum se ocupă liniştit de «managereala» de la Distrigaz" (primariamanglitorilor blogspot. com).

În ultima vreme, se întâlneşte mai des şi destul de neobişnuitul a menegiui: „este un club menegiuit aşa cum mi-aş dori să fie Dinamo" (dinamomania.net); „majoritatea programelor de menegiuit poze ştiu asta" (forum.mymail.ro). Mărturisesc că l-am crezut iniţial o formaţie ad-hoc, o creaţie întâmplătoare, o glumă a oralităţii colocviale. Am constatat însă, ca în atâtea alte cazuri, că forma se bucură de oarecare succes şi circulă deja de câţiva ani, trezind reacţii negative şi ironii, în presă sau pe internet: „D. L. de la Novell putea să evite folosirea obsesivă a cuvântului «menegiuiesc» prin «administrez»" (Curierul Naţional, 7.07.2003); „astfel, el «menegiuieşte» o firmă, nu o conduce; el se îmbracă cu haine «firmate» şi «targhetuieşte»" (avocatnet.ro). Efectul comic al cuvântului e produs de contrastul dintre conotaţiile sale moderne şi oficiale, asociate pronunţiei originare englezeşti (dovedite de forma scrisă a menegiui) - şi sufixul popular şi familiar. Verbul apare scris şi a managiui, ceea ce ar putea indica grija pentru forma scrisă a etimonului, dar şi o eventuală variantă de pronunţare („soft de managiuit poze", explorish.net). Câtă vreme aceste forme sunt simple glume, marcate de o intonaţie autoironică, nu e grav.