Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Lecturi la zi:
O istorie a căutării de Cătălin Constantin


De la Platon la Einstein, de la profeţii evrei ai Vechiului Testament la Marx, sau de la Homer la Malraux, Căutătorii, cartea americanului Daniel J. Boorstin, recent tradusă de Antoaneta Ralian în cunoscuta colecţie Biblioteca de artă a editurii Meridiane, propune o istorie a modurilor de căutare, a întrebărilor, cel mai adesea fără răspuns, care par să rezume, definitoriu, întreaga cultură occidentală. Volumul e ultimul dintr-o trilogie, integral publicată în română în ultimii ani la editura Meridiane, care în America, la apariţie, a fost cotată drept bestseller. Descoperitorii, primul volum, s-a ocupat de ştiinţa occidentală, iar cel de-al doilea, Creatorii, s-a oprit asupra artei. Cîteva titluri mai vechi - The Americans, The Image - l-au consacrat pe Boorstin, fost director al Bibliotecii Congresului, ca autor de vaste sinteze, iar şirul lung de premii, printre care Pulitzer sau National Book Award, îl recomandă ca o personalitate importantă a vieţii culturale americane.
Critica occidentală, cel mai adesea sceptică în faţa unor sinteze ca cele propuse de Boorstin, are în Căutătorii, ca de altfel în întreaga trilogie, mostre uşor demontabile de ineficacitate a încercărilor de a cuprinde în limitele unui discurs o întreagă istorie a unor aspecte esenţiale pentru cultura occidentală. Cele trei sute de pagini pe care Boorstin desfăşoară, cronologic, aventura Căutătorilor îl obligă inevitabil la o selecţie, interesantă în primul rînd prin ceea ce omite. Se opreşte asupra antichităţii greceşti, dar trece în grabă, aşa cum făceau romanticii, asupra celei romane. Din literatura secolului XX îl reţine doar pe Malraux, pentru meritul de a fi fost "unul dintre cei mai versatili şi mai elocvenţi căutători moderni". Lista omisiunilor poate lua forma unui dicţionar. Boorstin ridică de fapt la rangul de criteriu de selecţie ceea ce toţi autorii de astfel de istorii încearcă să evite - subiectivitatea: "...i-am ales pe acei Căutători care constituie, pentru mine, o pildă elocventă şi ale căror căi spre sensul vieţii şi al istoriei continuă să ne îmbie la căutări personale.". O strategie inteligentă de apărare împotriva criticilor, dar şi o modalitate de a transforma o carte, care altfel nu depăşeşte tonul unei lucrări de popularizare, într-o scriere originală. Boorstin nu emite ipoteze asupra problemelor controversate şi nici nu încearcă reevaluări sau schimbări de perspectivă. Capitolele cărţilor sale nu sînt mai mult decît simple rezumate ale unor bine cunoscute momente ale istoriei culturii, dar alăturarea lor pare a fi pretextul de a formula un mesaj original. Construcţia cărţii, concepută în trei mari părţi, reflectă teoria lui Boorstin, sumar expusă în nota către cititor. Au existat în cultura occidentală, potrivit lui Boorstin, trei epoci de căutare. Prima e cea eroică, a profeţilor evrei şi a filosofilor atenieni, căreia îi va urma o perioadă de căutări comune, marcată de întoarcerea către experienţă, de revenirea Căutătorilor în mijlocul comunităţilor. O a treia perioadă e cea a ştiinţelor sociale, a privirilor îndreptate către viitor. S-ar putea înţelege că e şi epoca noastră, deşi Boorstin evită să afirme direct lucrul acesta.
Căutătorii oferă, dincolo de propunerea segmentării în trei epoci, cu care orice cititor e liber să nu fie de acord, spectacolul abil al unei erudite incursiuni în domenii ale cunoaşterii extrem de diferite. Misiunea Antoanetei Ralian, traducătoarea, nu a fost, prin urmare, una uşoară, din moment ce o asemenea carte presupune echivalarea unor terminologii foarte diferite. Dar oricît de reuşită ar fi traducerea, ea pierde inevitabil nota polemică, cu siguranţă involuntară, pe care o are cartea în America. Numele căutătorilor lui Boorstin sînt, fără excepţie, masculine, iar spaţiul exterior culturii occidentale e aproape inexistent în carte. Or, într-o Americă în care tezele feministe şi cele ale multiculturalismului sînt mai mult decît o modă, o carte atît de "tradiţională" în alegerea subiectului, devine, chiar nevrînd, o scriere polemică. La noi rămîne una "cuminte", utilă şi interesantă pentru cei care vor să descopere sau să redescopere date esenţiale ale culturii occidentale.

Daniel J. Boorstin - Căutătorii; Istoria căutării continue a omului pentru a înţelege lumea sa; trad. din engleză de Antoaneta Ralian; Ed. Meridiane - col. Biblioteca de artă; Bucureşti, 2001; 344p.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara