Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Lecturi la zi:
O revistă europeană despre Balcani de Cătălin Constantin


Există cîteva motive serioase pentru care românii refuză, constant şi cu sentimentul frustrării, numele de balcanici. Atitudinea aceasta nu e una recentă iar cauza primă e evidentă: imaginea sumbră care însoţeşte regiunea de-a lungul istoriei şi pe care Occidentul continuă să o aplice Balcanilor. Aşa se face că atunci cînd ne autodefinim ca balcanici, eticheta ia, mai mereu, forma autoderiziunii. Formula cea mai obişnuită a discursului românesc despre Balcani e, tranşant sau nuanţat diplomatic, cea a distanţării de o realitate care ne incomodează. în contra acestei direcţii, Martor, revista de antropologie a Muzeului Ţăranului Român, îşi alege ca temă centrală a ultimului număr Balcanii şi, între balcanism şi balcanitate, raportarea românilor la acest spaţiu.
Nouăsprezece articole se opresc asupra temei din perspectiva unor domenii diferite, cel mai adesea de graniţă. Dar, mai înainte ca un domeniu să-şi spună cuvîntul, privirea "tare", cea care imprimă o lectură anume a balcanităţii, e cea a autorului. Marea majoritate a studiilor propuse de Martor nu sînt unele dogmatice. Senzaţia e că sînt gîndite astfel încît să pară, ele însele, balcanice: există în ele o extraordinară plăcere a istorisirii, multe alunecă în povestire personală sau pornesc de la întîmplări de viaţă, menite să vorbească mai puţin savant, dar poate mai edificator despre ce ar putea să însemne identitatea balcanică. Nu e însă un stil care încearcă adecvarea la temă, ci tonalitatea cu care revista, ajunsă la cel de-al şaselea număr, a reuşit pînă acum să ne obişnuiască.( Spun a reuşit să ne obişnuiască cu unele reţineri, pentru că Martor e, din păcate, o revistă destul de puţin cunoscută, şi aceasta pentru că e greu de găsit.) Cei care semnează articolele sau care răspund întrebărilor puse de Anca Manolescu sînt nume cunoscute ale vieţii culturale româneşti şi cercetători străini, de origine balcanică sau preocupaţi de studiile balcanice. Ar trebui să reproduc lista întreagă a acestora, ca şi cea a titlurilor, dar singurul motiv care mă face să selectez - pur subiectiv - doar cîteva e faptul că o asemenea listă ar egala în dimensiuni recenzia de faţă.
Către o definiţie a lui homo balcanicus se îndreaptă primele articole din revistă: Marianne Mesnil, Andrei Pleşu şi Teodor Baconski încearcă o privire în egală măsură din interior şi din exteior. Există un "consens" interesant în exemplele pe care şi le aleg primii doi pentru a ilustra unitatea culturală a zonei, surprinzător dacă ţinem seama de faptul că nu e vorba de o analiză a locurilor comune ale discursului despre Balcanii pitoreşti, ci despre aspecte care în principiu sînt descrise ca particularităţi specifice fiecărei etnii în parte, cum ar fi bucătăria. A primi balcanitatea ca o insultă sau ca un compliment e, în ultimă instanţă, o opţiune individuală - aceasta pare a fi concluzia lui Marianne Mesnil iar Andrei Pleşu alege, sesizînd poziţia ambiguă a României - aflată în egală măsură înăuntrul şi în afara Balcanilor, să privească balcanismul într-un înţeles pozitiv, în timp ce Teodor Baconski oferă o analiză istorică a resentimentelor româneşti faţă de plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuţiile Ancăi Manolescu cu Horia Bernea (autorul unor superbe fotografii reproduse în revistă) şi cu părintele André Scrima; apoi comunităţile aromâne, tema mai multor articole semnate de Irina Nicolau (Les caméléons des Balkans, urmat de Les Aroumains aujourd'hui), de Dominique Belkis în căutarea unei definiţii a "meglenităţii", şi de Marian Ţuţui pe urmele aromânilor istrioţi. Mai există o serie de articole pe teme foarte diverse. între Istanbul, Sarajevo şi Paris, Augustin Ioan se opreşte la Bucureşti, într-un studiu de arhitectură; Şerban Anghelescu scrie despre motivul sacrificiului în povestirile balcanice; Speranţa Rădulescu propune ipoteza existenţei unor valuri pan-balcanice prezente în muzica românească, ultimul fiind cel al mult discutatelor manele...
Articolele la care am trimis mai sus ilustrează, cred, destul de bine aspectul de mozaic al revistei. Există însă, dincolo de varietatea subiectelor şi de argumentaţia care sugerează uneori sensuri opuse ale balcanităţii, un spirit comun al lor. în primul rînd afirmarea existenţei unei identităţi balcanice - faptul nu trebuie ignorat numai pentru simplu motiv că el e presupus ca existent de la bun început. Apoi denunţarea a tot ceea ce înseamnă loc comun, clişeu, stereotip. Şi nu în ultimul rînd atitudinea, uneori explicită, alteori doar sugerată, de asumare, fie şi parţială, prezentă în mai toate articolele, a unei identităţi balcanice, într-un mod care pare să exorcizeze tot ce înseamnă negativ în cuvîntul balcanism.
Am omis din prezentarea revistei prima secţiune, mult redusă în comparaţie cu cea despre Balcani, cea despre expoziţiile muzeului din anul 2001. Probabil mulţi dintre cei care parcurg această recenzie le-au văzut deja. Mai adaug doar cîteva cuvinte despre revistă: cu texte în franceză şi engleză, cu o prezentare grafică superbă, Martor este o revistă cu ţinută europeană.

Martor, Revue d'anthropologie du Muséé du Paisan Roumain ; The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review - Nr. 6/2001( The 2001 Exhibitions; Les Roumains et les Balkans/ The Romanians and the Balkans); Comité de rédaction: Anca Manolescu, Irina Nicolau, Ioana Popescu; rédacteur résponsable Anca Manolescu; Bucureşti 2001, 280p.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara