Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

 
Ochiul magic de Cronicar

Concursul de manuscrise La concursul de manuscrise destinat autorilor sub 35 de ani, organizat de Uniunea Scriitorilor din România în colaborare cu Editura Cartea Românească, au fost desemnate câştigătoare volumele: Poema desnuda, de Crista Bilciu (la secţiunea poezie) şi Profesorul Bumb şi macii suedezi, de Augustin Cupşa (la secţiunea proză).
Manuscrisele vor fi înaintate spre publicare Editurii Cartea Românească.
Componenţa juriului a fost următoarea: Gabriel Dimisianu, Dan Cristea, Radu Aldulescu şi Cosmin Ciotloş.


Dosar Gherasim Luca

Că tot ne urechea colectiv Andrei Codrescu în numărul trecut al României literare deplângând „cât de puţin sunt citiţi sau înţeleşi scriitorii de care ar fi natural să fiţi mândri: Tzara, Luca, Voronca, Celan, Fondane“ şi care dacă „sunt menţionaţi e de obicei în contextul unei apariţii sau aprecieri apărute în franceză, germană sau engleză”), atragem atenţia asupra numărului din februarie al revistei craiovene MOZAICUL, care conţine un foarte consistent dosar tematic Gherasim Luca. Semnează: Petre Răileanu –Gherasim Luca inedit: artistic-bibliothèque, Ovidiu Morar – Gherasim Luca şi literatura proletară, Petre Răileanu – La Gherasim Luca poezia este pe viaţă şi pe moarte… (interviu de Petrişor Militaru), Denisa Crăciun – Gherasim Luca sau a „repasiona pasiunea”, Ioana Repciuc – Jocul cu obiecte suprarealiste, Gabriel Nedelea –Gherasim Luca. Pateticul contondent, Luiza Mitu – Construcţia universului non-oedipian.
Mai sunt de remarcat interviul cu Solomon Marcus realizat de Mihai Ghiţulescu, cronica Xeniei Karo la Mainimicul de Ioan Moldovan, eseul lui Gabriel Coşoveanu – La şcoala infatuării şi cronica de film a lui Cătălin Ghiţă la filmul Control (2007) de Anton Corbijn.


O aniversare şi o convertire

În 2011 revistaBUCOVINA LITERARĂ împlineşte şaptezeci de ani. În aşteptarea evenimentului, numărul 1-2 pe 2011 are un sumar atractiv. Invitatul ediţiei, cu un lung interviu şi numeroase texte proprii, este Constantin Abăluţă. Mai publică pagini bune de proză Bedros Horasangian, şi de poezie Lucian Vasilescu, Andrei Zanca şi Marius Ianuş. Surprinzător este ultimul, a cărui convertire religioasă e la fel de spectaculoasă ca şi nonconformismele precedente: „Apără-mă pe mine în tot locul/ şi ajută-mi în toate lucrurile mele bune./ şi îndreaptă, Doamne, toate lucrurile mele spre bine. Amin”.


Ziua Femeii?

O bună parte dintre revistele europene au publicat săptămâna trecută, în preajma zilei de 8 Martie, texte care discută situaţia femeii în societatea actuală. În Revista Crítica de Ciências Sociais, Carol Pateman, autoarea Contractului sexual (The Sexual Contract) publică un text – preluat de Eurozine.com – despre consecinţele globalizării asupra relaţiilor între genuri în condiţiile în care şi-aşa în luna decembrie a anului trecut participarea femeilor la puterea legislativă era de 19,2% în lume, fără ca balanţa să fie înclinată hotărâtor de ţările numite „în curs de dezvoltare”: cel mai ridicat procent îl înregistrează, de pildă, Rwanda, cu 56,3%. Lucrurile stau asemănător şi în ce priveşte participarea femeilor la organismele puterii legislative. La celălalt capăt al spectrului vieţii publice, femeile sunt mai expuse sărăciei decât bărbaţii, chiar şi în ţările bogate, şi câştigă mai puţin. Acestea şi alte asemenea date sunt oferite de Pateman ca premise pentru o dezbatere nuanţată privind statutul de cetăţeni al femeilor. În New Humanist nr. 2/2011, jurnalista Sally Feldman atrage atenţia asupra riscului revenirii la rolurile de gen tradiţionale ca urmare a crizei economice globale. Şi aşa mai departe. În media românească doar site-ul Critic Atac a oferit o dezbatere pe tema feminismului, deşi în România tema are o urgenţă faţă de care discuţiile amintite mai sus aproape că par nişte aporii: statisticile de la sfârşitul anului trecut spun că în România o femeie este agresată la fiecare treizeci de secunde. Sub tema „Ce fel de feminism îmi doresc de 8 Martie” (unul funcţional, ar putea suna răspunsul), site-ul amintit publică o serie de intervenţii – semnate, în ordinea apariţiei, de Vincze Eniko, Ruxandra Costescu, Carmen Gheorghe, Ioana Vrăbiescu şi Costi Rogozanu – foarte bune intelectual, dar al căror aer general confirmă ceea ce, probabil, că ştiam cu toţii: în România, discuţia este abia la început. Iar practica e, cu mici excepţii, sublimă. Nu că feminismul ar fi singurul capitol defectuos al vieţii noastre publice.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara