Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

 
Ochiul magic de Cronicar

O discuţie normală despre normalitate

În seara zilei de 30 mai a avut loc cea de-a treia întîlnire din cadrul programului „Conferinţele Ateneului Român”, de data aceasta între Dorin Tudoran şi Nicolae Manolescu. Tema anunţată: „Un ideal pierdut: normalitatea”. Cunoscînd activitatea celor doi vorbitori, în special a invitatului, Dorin Tudoran, nu era deloc imprevizibil că discuţia se va purta de fapt pe tema trecutului şi a felului în care normalitatea s-a pierdut pe parcursul şi în modul despărţirii de trecut. „Multe lucruri nu s-au făcut bine pentru că noi nu eram ceea ce pretindeam că sîntem”, a spus Dorin Tudoran spre finalul discuţiei, adăugînd ulterior că în majoritatea demersurilor a lipsit măsura: „Starea noastră de conştiinţă e mereu exclamativă”, a mai spus el. Discuţia s-a purtat, aşadar, cu vervă, implicare şi cu un echilibru de cele mai multe ori fin între umor şi gravitate despre disidenţă, despre legea lustraţiei, despre cazurile recente de colaborare din rîndurile scriitorilor şi, în ce priveşte prezentul, despre neîncrederea perpetuată în instituţii – rezultat al faptului că instituţia se confundă de obicei, în ochii cetăţeanului, dar şi în practicile sale, cu cel care-o conduce. Din dialog au lipsit definiţiile, delimitările stricte şi apoftegmele, suverane fiind mai degrabă spontaneitatea, lipsa formulărilor căutate şi o naturaleţe a cărei prezenţă într-un dialog cu asemenea teme este ea însăşi un semn de normalitate.


Festivalul Internaţional „Poezia regiunilor de contact etnic“
(comunicat de presă)

Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Primăria şi Consiliul Local Timişoara, a organizat, în perioada 20-25 mai, Festivalul Internaţional „Poezia regiunilor de contact etnic”. Festivalul s-a desfăşurat la Timişoara, Lugoj şi Jimbolia, cu participarea unor importante personalităţi din ţară şi din diaspora, şi a inclus conferinţe, simpozioane, mese rotunde şi dezbateri, recitaluri de poezie, lansări de carte, vizite de documentare şi întâlniri cu autorităţile locale şi cu publicul iubitor de literatură.
Alături de invitatul de onoare, prof.univ.dr. Marcel Corniş-Pope (SUA), care a susţinut o suită de conferinţe privind istoria literaturilor din estul şi sud-estul Europei, la activităţile Festivalului au luat parte: Varujan Vosganian – prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Gabriel Chifu – vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Ioan Baba (Serbia), Boszormenyi Zoltan (Monaco), Nicu Ciobanu (Serbia), Ion Cocora (Bucureşti), Gellu Negrea (Bucureşti), Mircea Martin (Bucureşti), Ion Milos (Suedia), Ion Pop (Cluj), Adrian Popescu (Cluj), Nicolae Prelipceanu (Bucureşti), Al. Cistelecan (Târgu Mureş), Nikola Vujičić (Serbia), Branislav Veliković (Serbia), Vasile Dan (Arad), Octavian Doclin (Reşiţa), Nicolae Sârbu (Reşiţa), precum şi un important număr de poeţi, critici şi istorici literari şi eseişti, membri ai Filialei timişorene a Uniunii Scriitorilor: Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş, Adriana Babeţi, Marian Odangiu, Al. Ruja, Slavomir Gvozdenovici, Lucian Alexiu, Laurenţiu Nistorescu, Veronica Balaj, Adrian Bodnaru, Eugen Bunaru, Petru Ilieşu, Vasile Todi, Andrei Novac, Marian Oprea, Ion Scorobete, Annemarie Podlipny şi Constantin Gurău.
Un eveniment deosebit în contextul Festivalului l-a constituit inaugurarea Memorialului membrilor Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, amenajat la sediul din Calea Bogdăneştilor nr. 19. Evenimentul a avut loc vineri, 20 mai, de la ora 17.00, la Timişoara, şi a fost urmat de un amplu recital de poezie. Din programul manifestă rilor festivalului mai amintim: lansarea volumului Istoria culturilor literare din Europa Centrală şi de Est (History of the literary cultures of East Central Europe), de Marcel Corniş-Pope, apărut între anii 2004 şi 2010 la editura americană John Benjamin, conferinţa „Poezia regiunilor de contact etnic”, susţinută de acelaşi universitar în după- amiaza zilei de sîmbătă, 21 mai, care s-a desfăşurat în localitatea Lugoj, şi masa rotundă cu aceeaşi temă care i-a urmat, la finalul căreia a avut loc din nou un recital de poezie. În ziua de duminică, desfăşurată în localitatea Jimbolia, delegaţia de scriitori a fost întâmpinată de primarul oraşului, dl Kába Gábor, iar invitatul de onoare a susţinut aici o conferinţă privind confluenţa culturilor central şi esteuropene. Manifestările au continuat la sediul Fundaţiei Româno-Germane „Petre Stoica”, unde a fost evocată personalitatea poetului, şi la Muzeul Presei „Sever Bocu”, al cărui director, Vali Corduneanu, a prezentat patrimoniul aşezământului. Deplasarea s-a încheiat cu un simpozion pe tema rolului specific al presei în evoluţia culturilor din regiunile de contact etnic. În fine, luni şi marţi – ultima zi a festivalului – invitatul special Marcel Corniş-Pope a susţinut câte o conferinţă la sediul Filialei Timişoara a USR.


O revistă literară studenţească

De la Braşov, primim primul număr al noii reviste CORPUL T, o revistă „de literatură”, o revistă care „se vrea în primul rând una în care autorii chiar ştiu ce (sau despre ce) scriu”. Prezentarea acestei reviste o găsim chiar în cuvântul editorilor seniori, Andrei Bodiu şi Alexandru Muşina: „Revista Corpul T are, dintru început, patru caracteristici […] este realizată de studenţii, masteranzii şi doctoranzii facultăţii […]; sunt publicaţi (analizaţi, intervievaţi etc.) de preferinţă, dacă nu în exclusivitate, autorii tineri din întreaga ţară; nu publică recenzii sau cronici la cărţile profesorilor din facultate, oricât de tineri sau valoroşi ar fi ei; nu publică studii de istorie sau teorie lierară.”
Acest număr inaugural promite o apariţie editorială demnă de urmărit. Regăsim recenzii la cărţi recent apărute, o relatare de la maratonul de poezie din cadrul festivalului Etnovember, organizat de Facultatea de Litere a Universităţii din Braşov, un interviu cu Adrian Lăcătuş, poeme de Andrei Dósa, proză de Simona Necula şi Dora Deniflorescu şi un cuprinzător semnal editorial.