Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Inşelarea cititorului prin titluri Cronicarul i-a dat dreptate lui Cristian Teodorescu, deţinătorul rubricii "La microscop", atunci când a condamnat, în nr. 44 al revistei noastre, procedeul neavenit al înşelării cititorului prin titluri. Un procedeu de care se cam face abuz în presa noastră şi pe care l-a folosit şi JURNALUL NATIONAL, când a demarat recenta campanie anti-Vosganian. Cu câtă justificată mânie a scris despre acest fapt reprobabil colaboratorul nostru Cristian Teodorescu. Să ne amintim: "Dacă aş fi avut încredere totală în Liviu Turcu, atunci aş fi titrat explicit: Liviu Turcu afirmă că Vosganian a fost informator. Să dai însă pe prima pagină un titlu uriaş, prin care îl faci pe Varujan informator, după care să-l lămureşti pe cititor că asta îşi aminteşte Liviu Turcu, e o porcărie fără margini. Jurnalul naţional îşi permite să murdărească reputaţia unui om, cu un cinism profesional descalificant". Este purul adevăr, şi-a spus Cronicarul citind aceste rânduri de aspră mustrare, dar e încă bine, şi-a spus tot el, că mai există publicaţii care nu procedează în felul Jurnalului naţional. Cum ar fi, desigur, COTIDIANUL, unde veghează confratele Cristian Teodorescu, jurnalistul atât de pornit, cum s-a văzut, împotriva titlurilor strident-acuzatoare prin care e înşelată buna credinţă a cititorului. Cel puţin în pagina culturală a Cotidianului, pe care o gospodăreşte Cristian Teodorescu, astfel de titluri nu au cum să apară. Aşa credea bietul Cronicar, în nesfârşita-i naivitate, până când... ...până când îi fu dat să citească, în Cotidianul din 2 noiembrie, lăţit pe toate cele şase coloane ale paginii culturale, următorul titlu-bombă: "Uniunea Scriitorilor de Turnătorii". Şi cine semnează articolul astfel intitulat? Aici e aici! îl semnează Cristian Teodorescu şi încă cineva, pentru că e scris în colaborare. Dar poate se aduc probe în articol, şi-a spus năucitul Cronicar, despre "turnătoriile" cu care se îndeletnicesc scriitorii, căci altfel cum? A citit şi răscitit şi a văzut că nu se aduc probe. Niciuna. Se vorbeşte acolo doar de faptul că la USR membrii Consiliului au hotărât să-şi ceară dosarele de la CNSAS, cum au făcut şi alte uniuni de creatori. Despre asta e vorba în articolul cu titlu inflamat (şi infamant) şi despre nimic mai mult. Din întâmplarea povestită mai sus Cronicarul s-a ales totuşi cu o învăţătură: ce este rău la alţii (la Jurnalul naţional) poate fi bun la noi (la Cotidianul). Şi invers. între timp, în Cotidianul, a apărut şi un Drept la replică din partea Uniunii Scriitorilor din România care reclama acelaşi mod incorect de manipulare prin titluri. Raţionalizarea consumului şi Evangheliile Numărul din noiembrie al Ideilor în dialog ne oferă cel puţin două articole cărora merită să le facem strigare publică. Mai întîi, articolul lui Horia Barna, titularul rubricii privind integrarea europeană, care scrie despre "Tranziţia energetică în UE". Articolul ne contrariază şi totodată ne amuză. E vorba de restricţiile de consum energetic la care ţările Uniunii Europene, lipsite fiind de surse proprii de energie convenţională, vor fi silite să recurgă în deceniile următoare. Ca oameni cărora amintirea raţionalizării consumului energetic din anii comunismului ne este încă proaspătă, articolul lui Horia Barna ne sună nefiresc de comic: "Unul din punctele principale ale planului Comisiei are în vedere reducerea consumului casnic, responsabil de 16% din total. Deocamdată ni se recomandă să închidem complet televizoarele, aparatele video şi DVD, computerele sau cuptoarele cu microunde cînd nu le folosim, fiindcă în poziţia de aşteptare (sau "stand-by") ele continuă să consume. Să decongelăm sistematic frigiderele ca să funcţioneze mai bine şi mai eficient din punct de vedere energetic, să nu folosim becuri tradiţionale ineficiente, uitîndu-le aprinse şi să nu folosim maşina de spălat vase pînă n-am umplut-o." Pentru Dumnezeu, intrăm în Uniunea Europeană, nu în URSS! Un alt articol inspirat, serios şi scris la obiect este "Profilul spiritual al Europei", semnat de Brînduşa Palade. Tînăra eseistă comentează momentul de criză pe care l-a adus în viaţa Europei referendumul prin care Franţa a respins Tratatul Constituţional al Uniunii Europene: "Caracteristic pentru Europa, chiar dacă este sau nu recunoscut explicit de arhitecţii Uniunii Europene, e faptul că acest continent a fost mai întîi unificat în spirit de valorile Evangheliei. Timp de aproape două milenii, dacă exceptăm ultimul secol, aspiraţiile europenilor au fost într-un fel sau altul legate de persoana lui Iisus Hristos, de evanghelia speranţei şi de Biserică. Ironia face, cu toate acestea, ca exact aceste valori creştine care stau la temelia idealurilor europene - a idealurilor de pace, reconciliere şi solidaritate - să nu mai fie recunoscute în dimensiunea lor evanghelică. ş...ţ Trebuie însă spus că, prin această timiditate în afirmarea propriei sale identităţi spirituale, Europa îşi refuză chiar dreptul la o asemenea identitate. Această auto-amputare o face infirmă şi incapabilă să poarte un dialog inter-religios autentic, care nu poate fi, desigur, susţinut dacă ethosul spiritual al Europei, cu care s-ar putea plasa în acest dialog, ramîne vag şi nedefinit." Voce melodioasă Sumbrul şi inflexibilul justiţiar de la Academia Ca}avencu (singurul om fără umor de la această şcoală a umorului), Cornel Ivanciuc, a fost denunţat ca fost informator al Securităţii. Urmarea? Cornel Ivanciuc apare la televizor şi vorbeşte cu o voce melodioasă (comprehensivă, tandră) despre experienţa sa. Din ceea ce spune reiese cât de mult a suferit el îndeplinindu-şi atribuţiile de colaborator al Securităţii. Aproape că-ţi vine să-l compătimeşti. Dar sumbrul şi inflexibilul justiţiar, transformat brusc în justificatorul plin de gingăşie al unor fapte ruşinoase, nu se mulţumeşte să ne smulgă compătimirea. El vrea să-l şi admirăm. De aceea, îşi ia un aer doct şi explică solemn că experienţa sa merită studiată cu atenţie, pentru că nu este una ca oricare alta. Nu mai lipseşte mult până la a declara că a colaborat cu Securitatea ca să se documenteze, cu un curaj bărbătesc, în legătură cu modul de funcţionare a instituţiei, cam aşa cum s-a dus Hemingway să vâneze lei în Africa, pentru a avea ce să povestească în cărţile lui.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara