Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

 
Ochiul magic de Cronicar

Exploatarea naivităţii

Are dreptate Andrei Cornea să vorbească de Domnia Superstitiei în articolul lui din revista 22 de acum două săptămâni, referindu-se la uşurinţa cu care milioane de oameni de pe întreaga planetă cad victime unor informaţii alarmante, dar complet nefondate. De la prevestirea apocalipsei de un calendar mayaş la „contribuţia” Lunii la seismul din Japonia. Nu ştim însă dacă termenul potrivit e superstiţie. Superstiţia joacă şi ea un rol, dar nu e singura cauză a credulităţii populare. Dar nu acesta e lucrul care ne determină să reluăm discuţia propusă de Andrei Cornea. Am prefera să-i spunem domnia spaimei. O să vedeţi imediat de ce. Am remarcat şi noi, ca şi Andrei Cornea, graba cu care mai toate canalele comerciale de televiziune aduc în studio persoane dubioase, fără pregătire ştiinţifică, vraci, ghicitoare, care bagă spaima în telespectatori cu previziunile lor apocaliptice. La rigoare, putem înţelege că ştirile fac rating numai dacă sunt rele. Ceea ce nu înţelegem este de ce, ca să dăm exemplul clasic, după ce prevestitoarea sau prevestitorul cutremurului, anunţat într-o zi şi la o oră precisă, sunt dovediţi mincinoşi, nu sunt rechemaţi pe post, ca să ne explice de ce cutremurul nu s-a produs ori, eventual, să ne indice o altă zi şi o altă oră. Niciodată n-a fost invitat vreunul să-şi recunoască eroarea, ba, uneori, acelaşi individ lipsit de scrupule sau, pur şi simplu, escroc a revenit după un timp, la solicitarea postului, şi a fost lăsat să-şi arunce gogomăniile în bietele noastre urechi. Televiziunile sunt cele care ne împing să trăim sub domnia spaimei, neobosindu-se niciodată să dezmintă o informaţie falsă şi alarmantă, nici măcar atunci când realitatea însăşi a dezminţit-o, ca în cazul cutremurelor.


Apărătorii lui Ioan Goşan

După ce Ştefan Agopian a sărit la gâtul R.L. reproşându-i că a publicat pagini din dosarul de reţea al lui Ioan Groşan, şi la gâtul directorului revistei, care, vezi Doamne, nu ar fi citit corect turnătoriile sus-numitului, iată, pe un sub-site al Realităţii tv, Florin Iaru îi dă peste nas unui tânăr cum că habar n-ar avea, din pricina vârstei, desigur, de obligaţia (da, obligaţia) care le revenea, conform legii, tuturor scriitorilor întorşi din călătorii în străinătate de a declara în scris organului de Securitate ce a făcut pe unde a fost şi cu cine s-a văzut. E ca şi cum ai susţine că Groşan s-a comportat ca toţi ceilalţi şi anume ca un cetăţean respectuos faţă de legile României socialiste. În realitate, Florin Iaru îl dezinformează pe tânărul cu pricina: obligaţia nu exista nici măcar pe hârtie înainte de Decretul 408 din anii ’80, iar de aplicat nu se aplica decât cu voia unora şantajabili sau cointeresaţi. În orice caz, nu presupunea automat nume de cod. Paginile de dosar publicate de noi nu comportă, din nefericire, nici cel mai mic dubiu. Le-am publicat tocmai în speranţa de a pune capăt speculaţiilor pe tema colaborări cu Securitatea a lui Groşan. Noi nu l-am acuzat pe Groşan de nimic. Editorialul însoţitor era pur constatativ. Cu excepţia lui Agopian şi a lui Iaru, după cum remarcă însuşi tânărul tras de urechi de acesta din urmă, nici un scriitor, dintre cei care au sărit iniţial în apărarea lui Groşan, nu s-a mai pronunţat după ce R.L. a publicat dosarul. Nici „Evenimentul zilei”, care solicitase, ca şi USR, verificarea, n-a revenit. Apărătorii lui Groşan se reduc la doi dintre prietenii lui. Singurii care ar şti să citească un dosar. Singurii pentru care evidenţa nu contează.


Colocviul de critică al Secţiei de specialitate a ASB

Secţia de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti a desfăşurat colocviul său anual în ziua de 30 martie 2011.
Tema pentru această ediţie a fost „Strălucirea şi suferinţele criticii de întâmpinare”. Au luat parte membri ai Secţiei de Critică a ASB, precum şi invitaţi din partea altor filiale ale Uniunii Scriitorilor din România, critici literari de la importante reviste de cultură, recunoscuţi pentru activitatea lor în ceea ce priveşte comentariul şi analiza volumelor noi de literatură română contemporană, alte personalităţi ale vieţii noastre literare.
Au prezentat comunicări Florin Mihăilescu, Cornel Ungureanu, Ana Dobre, Dumitru Chioaru, Horia Gârbea, Irina Petraş, Viorica Răduţă, Gelu Negrea, Radu Voinescu, Felix Nicolau, Răzvan Voncu, Vasile Spiridon, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Tudorel Urian, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu. Participanţii au fost salutaţi de Ruxandra Garofeanu din partea Primăriei Sectorului 2 şi de Gabriel Chifu, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor.
Manifestarea – coordonată de Horia Gârbea, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, şi de Radu Voinescu, membru al Secţiei de Critică, director al revistei „Diagonale” – s-a desfăşurat în sala „Constantin Brâncuşi”, din cadrul Primăriei Sectorului 2, Bucureşti (primar – Neculai Onţanu), şi a beneficiat de sprijinul Uniunii Scriitorilor şi al Primăriei Sectorului 2, partener tradiţional şi generos al ASB. Dezbaterile au fost conduse de Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB.
Parteneri media: „Luceafărul de dimineaţă”, „România literară”, „Diagonale”, „Radio România Cultural”, „Radio România Actualităţi”, „TVR Cultural”.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara