Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

 
Pe culmile traducerii de Stela Brătescu Barcelona


În ultimii ani se vorbeşte mai mult ca oricînd despre integrarea europeană a culturii române şi se fac eforturi lăudabile în acest sens. Din păcate, afirmarea unor nume prestigioase ale literaturii noastre pe piaţa editorială occidentală nu implică întotdeauna o tălmăcire demnă a operei lor.
Locuiesc în Barcelona de mai bine de douăzeci de ani şi în acest răstimp nu au fost publicaţi în Spania decît foarte puţini autori români: triada Ionesco-Eliade-Cioran, apoi Culianu, Vona şi, mai nou, Norman Manea. Ţinînd seama că toate aceste nume aparţin diasporei, am tras concluzia că scriitorii români ajung la cititorul iberic doar prin strămutare. Cu atît mai mare mi-a fost deci surpriza şi bucuria aflînd că voi putea reciti în spaniolă Visul lui Mircea Cărtărescu. Dar bucuria iniţială, umbrită întrucîtva de copyright-ul aparţinînd unui editor parizian (iarăşi, ca un dat, "filiera franceză"!) s-a prefăcut în stupoare, căci textul suna ciudat, devenind pe alocuri ininteligibil. Hotărîtă să scriu editurii barceloneze, am purces la o comparaţie sistematică cu originalul, spre a descoperi că imensa majoritate a inadvertenţelor provin din versiunea intermediară, datorată Helènei Lenz. Faptul că Le Rêve a fost încununat în 1993 cu "Le prix du meilleur livre étranger de l'année" constituie o dovadă în plus a talentului de excepţie al autorului, a cărui strălucire izbuteşte să răzbată prin pîcla în care a fost învăluit de traducătoare.
Din zecile de pagini acoperite cu enormităţi culese din versiunea franceză a povestirilor Rem şi Mendebilul, am ales o serie de exemple pentru a ilustra gradul de incompetenţă al traducătoarei, pe care o bănuim absolventă merituoasă a "cursului scurt" de limba română. Lipsită de o minimă conştiinţă profesională, H.L. nu-şi dă nici măcar osteneala de a citi din dicţionar toate definiţiile cuvintelor ce-i sînt necunoscute, folosind cu seninătate prima accepţiune ce-i cade sub ochi. Aşa se face că "rânjind, cu bucile obrajilor ca un poponeţ" e tradus prin "riant aux éclats le haut des joues allumé comme une figure d'épouvantail", pentru că poponeţ are şi înţelesul sperietoare de păsări. Pe deasupra, rînjetul se transformă în hohote de rîs.
- "o căprioară de cauciuc învelită în ţiplă" devine "une petite chèvre dans un sachet de baudruche", fiindcă sensul originar al cuvîntului ţiplă e maţ de animal. Şi astfel, bieţii copii primesc de Crăciun o căpriţă băgată într-un maţ;
- "un dosar legat cu un şiret" este pentru H. L. "un dossier ficellé avec ingeniosité" (vezi şiret ca adjectiv);
- "de sub pielea banchetei (camionului)... buretele fusese smuls" - "sous le revêtement de la banquette... le champignon avait été arraché". Ghici ciupercă ce-i.
- (magherniţa) "ca o broască rîioasă" e tradus prin "semblant à une grenouille vaniteuse". În acest caz, trebuie apreciat travaliul deductiv al traducătoarei, căci DEX-ul notează pentru expresia "a face pe rîiosul" a fi mîndru sau înfumurat;
- "vărul meu a dat bătălii pe covoraşul preţios" - "mon cousin n'a pas cessé de frapper le petit tapis précieux". Războaiele imaginare se rezumă la bătutul covorului;
- "Mă servea cu o tabletă galbenă... de consistenţa cerii" - "Il m'offrait une tablette jaune... de consistance céleste" (poetizăm, poetizăm, graţie capcanelor declinării);
- (Scoarţa copacului) "era putredă şi uşoară ca pluta" - "L'écorce était pourrie, légère comme du bois de flottage". Dacă şi buştenii de pe Bistriţa or fi uşori...!
- "mă chinuiam din răsputeri să-mi amintesc..." - "je me suis torturé de toutes mes forces pour tenter de me rappeler...". (Cumplit exerciţiu de memorie...);
- "Prinţese oglindindu-şi buzele triste în heleşteul verde..., în care picură o lacrimă de inorog." - "Des princesses reflétant leurs bouches tristes dans des viviers verts... où tombait de temps en temps une larme de rhinocéros." (Scena desprinsă dintr-o tapiserie medievală se transformă într-o fotografie din National Geographic).
Zorii, zorul şi zarurile sînt pentru H.L. sinonime, al căror echivalent francez este aube:
- "Vin zorile, Nana. Dă-i zor." - "L'aube vient, Nana. Oui, ce sera bientôt l'aube."
- "Şi atunci am văzut cum forţele... pornesc un pocher în patru şi joacă zaruri cu hipercuburi." - "Et alors nous avons vu... les forces... donner naissance à un poker découpé en quatre parties et jouer avec les hypercubes dès le lever de l'aube." (Este limpede, forţele, trezite cu noaptea-n cap, zămislesc un pocher tăiat în sferturi.)
Urmînd o normă doar de ea ştiută şi o logică aleatorie, H.L. purcede la transcrierea fonetică a mai tuturor numelor proprii, ajungînd la bazaconii silnice cu aer sanscrit ca Tchiobotărashou, Djingariou (Giugaru), Foishorul-de-Foc (care devine ceva mai încolo Kiosque-de-Feu), Doudesht-Tchioplea, Loutcheafarul, Mirtchea etc. Pe baza aceleiaşi logici strîmbe, "bomboane numite 'cerceluşi'" e tradus prin "des bombons qu'on appelle 'petits anneaux' (tchertche-loush)", de parcă eufonia cuvîntului românesc ar ajuta la înţelegerea unor sensuri mai adînci ale romanului.
O mulţime de expresii idiomatice sînt traduse "ad litteram", dînd naştere unor ziceri absurde ori ridicole:
- "Acum era acum." - "Le présent était le présent."
- "Dar ea s-a ţinut tare, deşi nici nu mai vedea pe unde calcă." - "Mais elle s'est accrochée, elle en était maintenant à ne plus savoir où poser les pieds."
- "Nu mai au nimic să-şi spună, şi chiar dacă ar vrea, nu mai socotesc că merită osteneala." -"...ils n'ont plus rien à se dire et même s'ils le désireraient, ils éviteraient de le faire par peur de se fatiguer."
- "Mă trînteam pe jos... şi urlam ca din gură de şarpe." - "Je me roulais par terre... en hurlant comme si la gueule d'un dragon menaçait de m'avaler."
Sintagma cu sens temporal "mai departe" înşală buna credinţă a traducătoarei, care o ia drept adverb de loc. Astfel, "stătea mai departe pe tronul său de beton" devine "il se tenait à l'écart, sur son trône de béton", iar "eu rod mai departe mărul" e tradus prin "je mords plus avant dans la pomme", în vreme ce imaginea cuminte a albinelor ce "zburau mai departe, atîrnînd ca nişte săculeţi de aripile invizibile" e transformată de H. L. într-o viziune fantastică: "Elles allaient voler plus loin, suspendues en l'air comme de petits sacs remplis d'ailes invisibles".
Sintagmele "a sta pe vine" sau "a se ridica în capul oaselor" sînt traduse otova în franceză prin "a cădea în genunchi". De altfel, nedumerită de bazaconia pe care a creat-o, H.L. introduce în fragmentul de mai jos adverbul "bizarrement":
- "Cînd a întors faţa şi ne-a văzut, ea s-a acoperit imediat cu cearceaful (fetiţa e în pat, goală, n.n.) şi s-a ridicat în capul oaselor." - "Elle a regardé dans notre direction puis elle s'est empressée de recouvrir son visage avec le drap et bizarrement s'est jetée à genoux."
Desinenţele verbale îi joacă şi ele feste traducătoarei. În cele două exemple care urmează, "fir-ai să fii" este luat drept "fie ce-o fi", iar "fir-aş" drept "fir-ar".
- "Zi mai departe, fir-ai să fii" - "Continue à parler, advienne que pourra."
- "(Vrei să ştii dacă am fost la ziua ei)...Fost. Fost, fir-aş al naibii." - "...J'y ai été, j'y ai été! Ah! la créature du diable!"
H.L. confundă constant formele flexionare ale verbelor, dînd loc unor discursuri inconexe, ce au fost poate "înghiţite" de cititorul francez ca făcînd parte din atmosfera fantastică a prozei lui Cărtărescu, iar în lipsa pronumelui "noi", verbele la persoana I aflate la perfectul compus sau imperfect sînt interpretate îndeobşte ca o formă a singularului, spre buimăcirea cititorului.
Bagajul cultural, apanaj indispensabil unui traducător de literatură, nu face parte din dotarea Helènei L:
- "Şi cele... Unsprezece mii de fecioare fugeau ţipînd, cu părul pîrlit, împiedicîndu-se de metropole." - "Il fit fuir...les Onze Mille Jeunes Filles qui détalèrent en courant, avec leurs cheveux défaits et leur incapacité d'entrer dans les métropoles." (Cele 11.000 de Fecioare, mucenice cărora li s-a închinat un celebru cult medieval se prefac în tot atîtea fetişcane ciufulite, suferind de un nemaipomenit handicap):
- "Am citit de curînd o povestire în spaniolă în care REM-ul, văzut astfel, era numit El Aleph." - "Dans une histoire espagnole que j'ai lu récemment, le Rem est seulement un El Aleph." (Necunoscîndu-l pe Borges, H.L. minimalizează celebrul său labirint şi transformă povestirea scriitorului argentinian într-o "poveste spaniolă").
Nu putem lipsi şiruri lungi de "false friends", săpînd duşmănos înţelesul prozei lui Mircea Cărtărescu:
- "prin dreptul restaurantului Grădiniţa" e tradus cu "à droite du restaurant Gradinitsa", iar "peste drum" cu "sur le même chemin";
- "o brumă de realitate" - "une brume de réalité";
- "cutii de sodă" - "de boîtes de soda" (detergentul se preface în sifon);
- "eleve de pension cu bucle cîrnăciori lîngă urechi" - "des pensionnaires portant des grands anneaux aux oreilles" (domnişoarele cu coafură retro devin ţigănci spaniole);
- "Vedeam vapoare încremenite pe mări de smarald, lăsînd în urmă, la fel de încremenită, dunga alburie a siajului." - "Nous avons vu des vapeurs s'élever au-dessus de mers d'eméraude, elles abandonaient derrière elles une écharpe blanchâtre." (Aburii se înalţă deasupra mărilor, aruncînd o eşarfă);
- (Muncitorii de la fabrica de pîine) "îi dădeau în schimb cîte o japoneză rumenă." - "ils le payaient en lui offrant une Japonaise rouge." (Pentru cititorul francez, puştiul e recompensat cu o jună orientală de extremă stîngă).
Şi, astfel stînd lucrurile, cum i-am putea cere traducătoarei să cunoască substantivul cu sens colectiv ţărănet, să ştie că şapca noastră, deşi e leită, bat-o vina, cu termenul francez chapka, nu înseamnă căciulă de blană, că a se certa cu cineva nu e totuna cu a certa pe cineva, că taxatoarea se numeşte în Franţa receveuse ş.a.m.d., ş.a.m.d...
Frazele elaborate, caracteristice respiraţiei largi a stilului cărtărescian, sînt ciopîrţite metodic în propoziţii juxtapuse, împiedicate, lălîi, ori împănate cu adaosuri fals lămuritoare.
Astfel, H.L. păstrează cu sfinţenie un prozaic pa, al cărui echivalent francez ar fi fost ciao sau bye, şi îl explică cu o notă de subsol: "pa: au revoir, en roumain. Formule plus familière et plus intime que le conventionnel 'la revedere'". În schimb, un neaoşism ca paparude nu necesită decît un mic retuş fonetic pentru a-şi face intrarea triumfală în limba franceză, printr-un pasaj a cărui traducere merită toţi banii: (Oamenii) "Se holbau după noi şi chiar, mahalagioaicele, ne făceau în toate felurile, căci eram ca nişte paparude." - "Ils écarquillaient leurs yeux sur nous comme sur le passage de faubouriennes, ils disaient très haut leur stupéfaction de nous voire l'allure de paparoudes."
O dovadă în plus a muncii de mîntuială a traducătoarei şi a absenţei nepermise a unui corector avizat este ciuntirea textului original, ducînd la adevărate bazaconii:
- "Nasul şi urechile ţi se retrag în carnea feţei ca picioruşele unei scoici. Degetele ţi se retrag în carnea pălmii..." - "Le nez et les oreilles se rétractent à l'intérieur de la paume...";
- "sprîncenele complet rase şi genele lungi de aproape trei centimetri, curbate în sus" - "ses sourcils rasés sur trois centimètres ou presque, courbés vers le haut...";
- " Viorica, fata muţilor, singura care vorbea din toată familia, dar cu părinţii ei se înţelegea tot pe muteşte" - "Viorica qui avait des parents muets mais qui avec nous communiquait par gestes".
Pe lîngă aberaţiile semantice, traducerea franceză prezintă grave carenţe stilistice:
- "Mă întorc de aceea cu Nana, care se îndreaptă cu paşi mici spre casă." - "Voilà pourquoi j'aime tant revenir sur Nana, qui revient à petits pas vers le studio qu'elle habite." (De altfel, naratorul nu se întoarce la Nana, ci împreună cu ea);
- "Ce să faci într-o odaie înghesuită, cu sobă de teracotă, pat şi nimic altceva?" - "Que faire dans une chambre bondée, occupée par un poêle de terre cuite et un lit qui occupent tout l'espace?";
- "Geamăna se întinse la pămînt pe o parte, cu un şold mult ieşit în afară" - "La jumelle se coucha contre le sol, sur un seul côté, une seule hanche ressortant à l'extérieur";
- "o coţofană pe marginea căruciorului, privind un sugar" - "une pie juchée sur le bord d'une poussette guignant un sucre". (Năucitoarea traducere a cuvîntului "sugar" din limba engleză este egalată de inadmisibila formulare în care pasărea rîvneşte "la un zahăr");
- "Şi morţii în camuflaj zornăind pe tancuri, învîrtind manetele tunurilor de pe crucişătoare." - "(J'ai vu)...des morts en tenue de camouflage tirer à la mitrailleuse, bien à l'abri sur des tanks, en train de faire tourner les manettes des canons à actionner à l'intérieur de la tourelle du cuirassé." (Acumularea aiuritoare de vorbe fără noimă face de prisos orice comentariu)
Incapabilă să priceapă sensul frazelor din original, H.L. mînuie cuvintele ca pe piese răzleţe de puzzle, pe care le îmbină cu de-a sila, alcătuind imagini strîmbe:
- "Abia a reuşit s-o urnească de-acolo ţăranul care mîna căruţa." - "Tout juste si elle a réussi de chasser de là le paysan menant notre charrette." (Subiectul se transformă în complement direct);
- "Prinţese care-şi omoară ursitul cu dulci prăjituri otrăvite" - "Des princesses qui conjurent la destinée prédite en mangeant des douces pâtisseries empoisonnées. (Din logodnice asasine, prinţesele se prefac în exorciste sinucigaşe);
- "Culoarul cenuşiu de pînă la uşa din faţa casei mi s-a părut nesfîrşit de lung." - "Le couloir couleur de cendres partant de la porte et qui serpentait devant la maison m'a paru infiniment long." (Ne întrebăm cum poate şerpui un coridor printr-o curte şi de ce prozaicul cenuşiu nu e tradus niciodată printr-un simplu "gris");
- "Noi ne tragem din fiul... marinarului, care s-a întors la Giurgiu, pe unde mîncase străbunică-său peşte, mai mult de voie decît de nevoie." -"Nous, nous descendons du... fils du marin, qui avait abandoné Giurgiu où la pauvreté avait obligé à son arrière-grand-mère à manger plus de poisson qu'elle n'en a jamais désiré."(Ca în bancurile cu Radio Erevan, H.L., încurcă întoarcerea cu plecarea, pe tataia cu mamaia şi voia cu nevoia);
- "Scrie-mi-ar numele pe mormînt şi nu aş mai fi ajuns să trăiesc" - "On peut bien écrire mon nom sur mon tombeau, rien ne m'empêchera que je me sois montré incapable de vivre." (E limpede că H.L., e incapabilă să traducă blesteme şi să înşire cuvinte cu sens);
- "Dar Mendebilul le umplea (teoriile, n.n.) de interes şi farmec, nu ştiu cum, prin simpla lui prezenţă, prin voce şi gesturi, lăsînd la o parte că spusele sale aveau în sine ceva de altă lume." - "Il faut dire que tous les propos de Mendébile étaient empreintes de signification, de charme; aujourd'hui encore, je me demande comment il se débrouillait pour laisser entendre que ses dires avaient partie liée avec l'autre monde." (Ne întrebăm şi noi dacă mintea traducătoarei nu e dusă pe cea lume).
Şi, în încheiere, cîteva perle, "pentru gura bună":
- "Palatul Telefoanelor cu tot soiul de fiare cenuşii instalate la vîrf..." - "Le Palais de Téléphones abritait toutes sortes de bêtes sauvages couleur de cendre sur son sommet." (Prin grija primăriei, fauna codrilor valahi e cazată pe acoperişuri);
- "Balena (o fetiţă grăsulie, n.n.) îşi căra colacii de osînză cu demnitatea unei mamie" - "Baleine convoyait des gimblettes à la graisse de porc avec la dignité d'une mamie." (Fetiţa escorta, de ce nu, un convoi de covrigi din untură de porc);
- Fosta iubită, care "strînsese... lăcrămioare uscate primite de la mine" devine în versiunea H.L. un soi ciudat de laborantă, căci citim "Elle avait collectionné... larmes recueillies à même la peau de mes joues."
- Ţiganca "avea o mînă în ghips legată după gît cu o faşă de tifon împuţit şi înainta crăcănată, frîntă din şold, o cioară." - "Une de ses mains était plâtrée et elle la portait pendue au cou grâce à un lange malpropre: fichée sur sa hanche, se tenait une corneille!" (În faţa imaginii demne de Bosch a şoldului străpuns de o cioară, H. L. îşi manifestă uluirea cu un ascuţit semn al exclamării.);
- "Bineînţeles că nu-l putea duce mintea dincolo de 'să-l caftim'" - "Toutefois, son esprit ne parvenait pas à faire le saut: aller jusqu'à le dénoncer! Oui, l'esprit de Mimi butait sur cette menace."
Aidoma personajului cărtărescian, am simţit deseori porniri sadice în vreme ce conspectam Le Rêve, dar victima potenţială mi-a sugerat un demers mai constructiv: să bat depeşă la Bucureşti, pac la România literară !