Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica muzicală:
Pianul în competiţia valorilor camerale de Dumitru Avakian

Demn de remarcat, una dintre cele mai captivante, mai originale competiţii muzicale a avut loc recent la Bucureşti, la început de mai, la Universitatea de Muzică.

Care este specificul acestui atât de special concurs internaţional dedicat muzicienilor tineri şi foarte tineri, muzicienilor profesionişti dar şi amatorilor?

A fost întâlnirea celor care află în muzică teritoriul unei generoase colaborări, o întâlnire de semnificaţie ce se împlineşte în cadrul formaţiei de duo, în compania pianului. Este instrumentul de aleasă, de extinsă cultivare a spiritului, mai ales atunci când bucuria comunicării se regăseşte în relaţia dintre minimum doi muzicini performeri. Formaţia pianiştilor la patru mâni, de asemenea la două piane, duo-ul voce-pian definit la nivelul cântecului, al lied-ului – cum este cunoscut acest gen în literatura de specialitate, dar şi aria de operă ca gen specific spectacolului musicaldramatic au constituit secţiunile propriu-zise ale competiţiei.

Mai puţin nivelul realizării individuale a câte unui pianist, a câte unui vocalist în parte au constituit obiectivul de bază al competiţiei; ci nivelul performanţei susţinute în grup, al performanţei ce presupune comunicarea sensibilă, inteligentă, cultivată în cuplu.

Un repertoriu uriaş, de la valorile Clasicismului muzical vienez, de la Mozart şi Beethoven – secţiune obligatorie a competiţiei, la creaţia romantică a secolului al XIX-lea, la creaţiile majore ale secolului trecut, capodopere semnate de Stravinski sau Béla Bàrtok, au constituit pentru tinerii muzicieni zone majore de provocare artistică şi profesională.

Indiscutabil, prima poziţie, locul suprem al întrecerii pianistice, a revenit cuplului tinerilor muzicieni polonezi Adam Piorkowski şi Andrej Mikolaj Sikala; iar aceasta, graţie profesionalismului înalt privind abordarea textului, inclusiv a subtextului unor creaţii majore ale secolului XX cum sunt prima parte din Ritualul Primăverii de Strawinski, din repertoriul la patru mâini, sau, pentru două piane, Fantezia pe teme din opera Porgy şi Bess de George Gershwin. Se poate vorbi de o gândire artistică structurată ce include complexul timbral ataşat unei inspirate dinamici a evenimentelor musicale ale lucrării. Cum era firesc, în cazul ambelor secţiuni, le-a fost acordată distincţia supremă a concursului.

Este de observat, cele două etape ale competiţiei, cea eliminatorie şi cea finală, s-au constituit în veritabile audiţii-concert urmărite ceasuri în şir de un numeros public, de numeroşi muzicieni profesionişti, de studenţi ai claselor de interpretare, de prieteni şi susţinători ai tinerilor competitori.

Diferenţieri stilistice remarcabile, o pătrundere sensibilă a textului Variaţiunilor brahmsiene pe o temă de Schumann, a probat cuplul pianiştilor Iulian Ochescu şi Daniel Dascălu, în evoluţia la patru mâini; sunt tineri muzicieni pentru care inteligenţa conducerii discursului muzical se arată a fi orientată de o sensibilitate ce devine operativă inclusiv în paginile Fanteziei în fa minor de Franz Schubert sau pe parcursul selecţiei din ciclul dePieseop. 11 de Serghei Rachmaninov.

O imaginaţie realmente constructivă a putut fi observată în cântul pianiştilor Cristiana Mihart şi Abel-Edison Corban; Variaţiile de Lutoslawski pe o temă de Paganini şi mai ales susţinerea Concertino-ului pentru două piane de Dmitri Şostakovici au dispus de valorile unei captivante, unei voinţe de acţiune imaginativ orientate.

Alte împliniri mai mult decât promiţătoare? Au fost. Am în vedere realizarea celebrei partituri Mandarinul miraculos de Béla Bàrtok; coloritul timbral probat de pianistele Dora Krisztina Munkacsi şi Kinga Borbala Bordos Nagy se încadrează aici unei gândiri muzicale structurate ce capătă valori – în plan imagistic – dintre cele mai impresionante.

Situaţie specială în cazul competiţiei tandemului voce-pian! Nici unul dintre cuplurile prezente în concurs nu a întrunit condiţia de bază a competiţiei, anume împlinirea acelei dorite coeziuni artistice dintre parteneri. Fie cântăreţul unui tandem, fie pianistul altuia s-au evidenţiat de o manieră individuală; fie, la valori relativ apropiate, cei doi nu au urcat pe treptele mai înalte ale muzicii. Este de observat exigenţa specială de ordin repertorial a celor două etape ale competiţiei. Opt lieduri, cântece, chanson-uri, romanţe ruse, patru arii de operă prezentate în minimum patru limbi diferite constituie, printre altele, condiţia importantă a profesionalismului în acest domeniu în care cântul şi cuvântul se mariază sub semnul înalt al poeziei.

Trebuie remarcată pregnanţa etalării imaginii vocal-poetice în cazul tenorului Ioan Sergiu Coltan; este artistul ce accede pe palierul sigur al unui profesionalism în care se pot regăsi expresii, atitudini distincte de autentică motivaţie, o stăpânire fermă a aparatului vocal, o prezenţă scenică dezinvoltă ce implineşte spaţiul acţiunii muzicale.

Un anume tip de expresie atent diferenţiată a putut fi observată în evoluţia sopranei Rodica Ştefania Butu însoţită de pianista Andra Demidov; de la genul miniatural datorat lui Mozart şi Schubert, la cântul lui Kodaly notat pe versuri populare maghiare, la aria lui Mimi din opera Boema de Puccini, drumul înţelegerii pertinente susţine nivelul remarcabil al realizării. O autentică consistenţa a comunicării s-a putut, de asemenea, observa în cântul sopranei Daniela Bucşan; în mod special în susţinerea acelei dificile pagini vocale datorate lui Şostakovici, anume aria Katerinei din opera Lady Macbeth din Mţensk.

Inspirată prospeţime a cântului, o viziune quasi-orchestrală privind evoluţia pianistică, a probat-o cuplul foarte tinerilor performeri, soprana Andreea Carmen Marin şi pianistul Gabriel Gîţan.

Aceasta a fost prima ediţie a competiţiei! Originală, cu totul captivantă. Prin structura acesteia, prin participarea entuziastă a tinerilor.

Distincţii speciale au fost acordate de Uniunea Compozitorilor, de Universitatea bucureşteană de Muzică, de Institutul Cultural Maghiar Balassi, de Orchestra Simfonică Muntenia.

Alături de ceilalţi membri ai juriilor, alături de cântăreţii pedagogi Georgeta Stoleriu, Ioana Bentoiu, de pianistele Viorica Rădoi şi Silvia Sbârciu, de baritonul Vasile Martinoiu, de pianistul Tamas Vesmas, alături de muzicologii Valentina Sandu-Dediu şi Mihai Cosma, am putut aprecia valoarea stimulativă a unei competiţii care evidenţiază în prim plan comunicarea artistică pe cât de sensibilă pe atât de inteligentă. „Suntem bucuroşi că acest concurs a propus anume noutăţi pe o piaţă deja saturată a competiţiilor muzicale”, declara pianista Steluţa Radu, principalul organizator, iniţiator şi co-fondator al concursului; „nu în ultimul rând a fost evidenţiată ideea de duo cu pian, acest binom pe care ni-l dorim finalizat printr-o reală comunicare între cei doi muzicieni ai formaţiei camerale, dar şi între interpreţi şi publicul meloman”. În paralel a funcţionat juriul consultativ al studenţilor, a fost instituit Premiul Publicului, de asemenea secţiunea destinată amatorilor.

Cu sens de specială preţuire, competiţia omagiază personalitatea muzicianului Suzana Szörenyi, eminent pedagog, pianist, om de cultură care, timp de şase decenii, a format la noi, la Universitatea bucureşteană de Muzică, generaţii de artişti, pianişti şi cântăreţi ai scenelor de concert. A fost omul relaţiei eficiente cu tânărul muzician căruia era capabilă a-i crea revelaţia adevărului musical-poetic. În genul cântului cameral însoţit de pian, a avut dârzenia de a fi ridicat funcţia cântului pianistic la nivelul parteneriatului muzical de mare performanţă.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara