Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

turnirul de poezie de la Barcelona:
Poeţi români la Mediterana de Gabriel Chifu

Barcelona este unul dintre cele câteva oraşe la care ţin enorm căci mă recunosc în ele, îmi par întocmite după tiparul meu lăuntric. Precum Parisul, şi Barcelona este un loc unde sărbătoarea nu se opreşte niciodată. În plus, lumină, apele clare ale Mediteranei, joc, fantezie, surpriză, creativitate şi totul într-un cadru construit cu gustul măreţiei şi al duratei. Cartierul Gotic, Catedrala de la Seu, Gran Teatre del Liceu, Plaça de Cataluña, Plaça del Rei, Rambla şi Rambla del Mar, ruta modernismului cu Casa Milà (La Pedrera) şi cu celelalte edificii, Palatul Muzicii Catalane, Palatul Güell, Muzeul Picasso şi Fundaţia Miró, Sagrada Familia. Am prieteni care nu se dau în vânt după operele lui Gaudi, le privesc ca pe un triumf al kitschului absolut. Eu nu văd acest lucru în plăsmuirile lui sau în cele ale lui Domenech i Montaner. Ci le consider o interpretare foarte liberă a art nouveau-ului, cu ludice, împrospătătoare influenţe meridionale şi maure, ce conduc la crearea unor volume noi şi a altei geometrii hiper-ornamentate.
Barcelona este un oraş pe care îl cunosc bine: am venit aici de mai multe ori şi am trecut aici prin toate stările. Într-o încercare epică a mea, personajul feminin principal aici alegea să-şi afle sfârşitul.
S-a întâmplat, în chip fericit, să mai vizitez încă o dată oraşul, la începutul acestei veri. Acum, onorant, împreună cu câţiva scriitori români, unii dintre cei mai valoroşi de astăzi. Împreună am participat la Turnirul de Poezie de la Calella şi la întâlnirea cu autorii catalani ce s-a desfăşurat la Ateneul din Barcelona, aflat în centrul strălucitorului oraş, la câţiva paşi de faimoasa Rambla.
În urmă cu câţiva ani, am avut un gând (s-ar putea zice chiar un vis) ce putea fi luat drept nesăbuit, căci era prea îndrăzneţ. Mi-am propus să-i ducem pe poeţii români de astăzi în spaţii de mare tradiţie culturală ale Europei, unde să se întreacă în versuri, aşa cum, pe vremuri, cavalerii se întreceau în luptă ori, şi mai în vechime, atleţii, în alergare. Pe de o parte, versurile lor, rostite în limba română, să răsune acolo şi, pe de altă parte, ei, poeţii, „să se scalde” în apele acelor culturi. Ei bine, ceea ce se profila a fi doar un proiect himeric s-a împlinit. Sunt bucuros că Turnirul a ajuns la a patra ediţie. După Olimpul Greciei, după Efesul Turciei, după Gyula central-europeană, punct de bună intersecţie româno-maghiară, în această vară am fost şi mai cutezători şi ne-am fixat o ţintă de la celălalt capăt al continentului, Barcelona şi Calella, ţintă pe care am şi atins-o. Mulţumiri celor care au fost alături de noi, Primăriei Sectorului 2 din Bucureşti, Institutului Cultural Român.
După zilele catalane spun doar atât: sunt liniştit, poemele româneşti sună bine pe malul Mediteranei.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara