Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Aniversări literare:
Poetul în memoria contemporanilor de Ion Buzaşi

În întâmpinarea bicentenarului naşterii lui Andrei Mureşanu (nov. 2016) la Bistriţa a fost dezvelită, chiar în curtea casei natale,o statuie a poetului, operă a sculptorului bistriţean Alexandru Gavrilaş. O statuie similară a fost amplasată şi la Chişinău, pe Aleea Scriitorilor, ca o confirmare a îndemnului din Răsunetul său: „Români din patru unghiuri, acum ori niciodată/ Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!” Cu acea ocazie au fost susţinute câteva conferinţe care au fost adunate şi publicate de un pasionat cunoscător al trecutului istoric şi cultural bistriţean, Mircea Gelu Buta într-o broşură cu titlul Poetul Andrei Mureşanu în memoria contemporanilor, Presa Universitară Clujeană, 2016.

Sunt cinci conferinţe care prezintă momente semnificative din viaţa şi opera poetului. Solicitat să vorbesc despre poetul de care m-am ocupat cu stăruinţă, am prezentat „treptele formării”: Bistriţa natală, Blajul studiilor gimnaziale şi teologice, Braşovul unde este gazetar alături de George Bariţ, Sibiul unde-şi continuă după 1848, activitatea publicistică în paginile „Telegrafului Român”, până la anii întunecării sufleteşti, când întors la Braşov, se stinge prematur din viaţă în toamna anului 1863,la numai 47 de ani. Vorbind despre poezia care l-a făcut nemuritor, am arătat câteva „ecouri biblice” în structura sa poetică: Deşteaptă-te, Române, Croieş te-ţi altă soarte, Preoţi cu crucea-n frunte. Vasile Oltean, directorul Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, a revenit asupra paternităţii melodiei imnului Deşteaptă- te, Române susţinând că autorul acesteia este protopsaltul Bisericii Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, Gh. Ucenescu. Poetul Aurel Rău, conjudeţean cu poetul aniversat, autorul eseului monografic: Andrei Mureşanu în răsăririle magicului a recitit (precum Nichita Stănescu în Cartea de recitire, stihurile altor poeţi din literatura veche sau clasică) poeziile Mureşanului, subliniind străluciri poetice şi prevestiri lirice de mai târziu. Un aspect mai puţin cunoscut a prezentat Constantin Cubleşan, vorbind despre Andrei Mureşanu, teoreticianul literar, publicistul preţuit de contemporani, iar dintre istoricii literari de mai târziu de către Şerban Cioculescu, care-l considera un „educator naţional”. Andrei Mureşanu „rămâne în memoria naţională ca autor al celebrei poezii Un răsunet (Deşteaptă-te, Române), dar importanţa sa în epocă, alături de George Bariţiu, ca şi de a marilor corifei ai Şcolii Ardelene, este una de formator, prin publicistica sa, al conştiinţei naţionale a românilor din Transilvania.”

Cel mai amplu articol (conferinţa a fost un rezumat al acestuia) este semnat de coordonatorul Mircea Gelu Buta, şi de Adrian Onofreiu, doctor în istorie, cercetător la Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, care prezintă în „consemnări documentare” istoricul statuii poetului Andrei Mureşanu la Bistriţa. Operă a sculptorului Corneliu Medrea a fost dezvelită în 27 noiembrie 1938, şi amplasată în Piaţa Unirii. S-au rostit atunci mai multe discursuri, toate frumoase şi pătrunse de un sincer simţământ patriotic, dar antologic rămâne cuvântul rostit de P. S. Iuliu Hossu, Episcopul greco-catolic al Clujului care prin puterea caracterizării stă în vecinătatea metaforicei definiţii eminesciene :„Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet”. Frazele au o vibraţie profetică, iar citarea unui vers celebru în final potenţează caracterul actual imperativ al imnului: „Pe cărarea pregătirii plinirii vremii s-a arătat Fiul lui Dumnezeu, a aşezat în cursul veacurilor prooroci, chemători cu glas dumnezeiesc, pentru a pregăti plinirea a ceea ce pogora din cer şi a formării sufletului nou. Şi au venit vestitori cu glas de arhangheli ai judecăţii şi ai dreptăţii lui Dumnezeu. Unul dintre aceştia este acela al cărui chip s-a dezvelit aici… fiu al acestor plaiuri, fiu al cetăţii voastre, a păşit pe acest pământ pe care astăzi călcaţi în plină lumină şi libertate. Poetul Andrei Mureşanu era întemeiat pe credinţa în Dumnezeu, de aceea glasul lui a răsunat neîntrerupt în sufletul neamului. Cuvântul lui a fost cuvânt de nădejde, cântare de leagăn, el a stăpânit toate sufletele de atunci încoace, a crezut în dreptatea lui Dumnezeu: Preoţi cu crucea-n frunte,căci oastea e creştină, a strigat el. S-a cutremurat şi cenuşa înaintaşilor în morminte. Purtătorii crucii, suntem chemaţi să ne aşezăm în fruntea oştirii”. (p.79)

În timpul Diktatului de la Viena, statuia a fost transportată la Sibiu pentru a scăpa de răzbunarea barbariei horthiste, ca în 1945 să revină şi să fie reaşezată în centrul Bistriţei natale, ca o dovadă că oraşul, aşa cum spun cu mândrie bistriţenii, este capitala imnului naţional.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara