Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Poezii:
Poezie de Anca Mizumschi


judecata de apoi


Să nu faci niciodată nimic
să stai ascuns sub nisip
cu nisipul pe faţă şi nisipul să îţi curgă
pe aripile nasului să îţi intre în fiecare nară
ca un cocoloş de vată
care ticăie
din ceva care dacă ar fi întreg s-ar numi
o clepsidră şi nu a ajuns
până la tine la capătul rândului
decât ca un ciob
găsit din întâmplare
în timp ce ăilalţi te căutau
după numele scris pe oase
la judecata
de apoi
unde eşti strigat ca la catalog
după seria din certificat
ca şi cum judecata de apoi
e un joc cu numere



eroii revoluţiei

Atunci când vine Crăciunul
oamenii râd eliberaţi
şi aşează cadouri cuminţi
pe asfaltul înmuiat de zăpadă
de la intercontinental
unde crucile mici se trezesc
când începe ziua pe magheru
şi se duc la serviciu
cu părinţii lor



ridicarea la cer

Îmi fac cadou de ziua mea libertatea de a pleca
dintre oameni
de a mărşălui în toate marile capitale ale lumii în
pelerinaj
libertatea de a dispărea la cerere publicului,
îmi fac cadou de ziua mea o nouă absenţă
care nu mi-a ieşit până acum decât la bis

până la urmă de ziua mea e sărbătoare
prietenii mei îsi cumpără o ştampilă cu cerneală
violet
pe care dacă o apeşi uşor pe pielea transpirată
atunci când îţi doreşti ceva
apare poza mea din buletin în lumină
ca o statuetă din ghips

aducătoare de ploaie



lucruri `mpotriva mea
Lucrurile se petrec ca şi cum
aş fi murit deja şi îi privesc pe ceilalţi
folosindu-se de corpul meu în mişcare
punându-l să îşi ia parcare la mall,
împodobindu-l cu câte ceva de îmbrăcat
când e sărbatoare


Se întâmplă foarte multe lucruri
în numele meu şi am ajuns
să mă rog cu frică la oglinda din baie
ca la o maică a domnului cu faţa acoperită
de bancnote îndoite frumos
şi aşezate sub geam



iubirea lui
Vasco da Gama

Poemul e un fel de carne
de bărbat
cu gene, sprâncene tendoane şi muşchi
şi gândurile lui
în care tu nu eşti deloc iar eu sunt
bustul pictat
al femeii
din vârful corabiei
şi sânii mei fermi taie apa.

Călătoresc în corabia de carne
a câte unui poem
cu sare pe buze
obsedată de tine
ca Vasco da Gama
ars de pustiu , întrebându-mă
cine a scris primul
dintre noi doi
cuvintele astea
eu sau tu n