Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Poezii:
Poezie de Viorel Mureşan

Urma

cu o valiză în mâini
cobor o scară pe întuneric
luminat numai de
albul de zinc
al gulerului de la cămaşă

la capătul scării
uit
cobor mai departe
cu geamantanul în mâini
sub pământ

acum
soarele ajunge până la mine
zdrobit
printre micile cuburi de piatră


O altă poartă

vântul ne vorbeşte prin frunzişul în creştere
ca Iisus prin parabole


Efigia

ziua de azi e
o monedă în aer
care aduce pe pământ
capul unui bărbat

stoluri albe de păsări
stoluri negre de păsări
ca de la cuiburi zboară
din ochii lui


Cineva se uită apoi se îndepărtează

el vine
numărând ghemele de mătase
aruncate de lună

fă-te tu faţa apei
pe care vântul aduce norii acasă
din războaie pierdute


Cum ai scutura un câmp de bătălie

sufletul în mine-i o cârpă
din care soarele trage aţe

apoi vine un ochi de pisică
şi trece

oricâtă dragoste ar încăpea între
urmă
şi talpa care se ridică în aer


Ţipătul păunului

pe un acoperiş alb
adunate sub o umbrelă
toate literele din alfabet
au în faţă câte-o oglindă

„E” mare de mână
prinde a tremura
şi-i sângerează glasul
când vede că doar el
ţine-n braţe un balaur


Diplomele căderii în gol

am auzit rochia neagră a mamei
şi rochia albă a tinerei fete
cum atingeau blana de vulpe întinsă pe prag

în toate casele în după-amiaza aceea
soarele era singur
îl brăzdau valuri de transpiraţie
începuse a fluiera

scosese atâta pământ pe fereastră


Calendarul cu cheiţă

zilei de astăzi îi spunem luni
numai pentru că înalţii prelaţi mai ţin soarele
ca pe cărbuni

marţi are aripa dreaptă găurită de glonţ

turla în rochie albă care însiropează
savarinele pacienţilor din azil
le şopteşte acestora pe rând la ureche
numele său: mier-curi

al treilea ceas al zilei de joi
miroase a balamuc a pivniţă şi a ploaie
eu fumez ţigară după ţigară
tăieturile aerului pe unde-ai trecut

vineri
toată noaptea bat clopotele

sâmbăta e un pod
care se face boltă
peste o mână de femeie

duminica se sapă singură şi cade în ea
cum s-ar strânge un acordeon

afară ziua de marţi îşi linge
găurile lăsate de alice


Moară de vânt naivă

privesc calendarul

îmi aruncă în faţă
ridurile
ca pe-o mână de vreascuri


Alea iacta est

sumedenie de buburuze
adunate în pliurile halatelor albe
în cubul unui salon de spital

se pregătesc pentru hibernare
ne şopteşte tânăra asistentă
aplecându-şi ochii peste fereastră
în după-amiaza de toamnă

dintr-o odaie de-alături
se auzeau prin pereţi zarurile pe o tăblie
cum îşi zvârleau punctele negre
de-a dreptul în geamurile străvezii
ale sufletului

cu umerii zvelţi şi sânul acoperit
de atâtea gângănii de un roşu carmin
fată care arzi
un zar pari şi tu
care doarme împrăştiind pete negre
în zbor


Ziua de naştere

buretele aruncat pe marginea şanţului
îmi bea
chipul din apă


O vară cu două fotolii albastre

şi între ele izvorând ca din pământ
muşcatele

şi soarele de plastic scos dintr-o arhivă a farmaciei

în sângele nostru cântau broaştele
dansau greierii
puţeau stelele a hoituri ieşite pe jumătate
din mâl

de pe cupola catedralei picură
cerneală
pe un subţire obraz de femeie
abia iscat dintre acele brazilor

şinele căii ferate
se îndepărtează
însoţind un cârd de raţe negre
prin praful care se lasă pe geam


Călătoria unei lumânări

o lumânare aprinsă în întuneric
cu degete şovăielnice
soră cu respiraţia unei stânci

o stâncă sub cer
soră cu golul aruncat în odaie
de privirile unui şoarece speriat

cum pablo picasso înşira cirezi de tauri
pe o batistă


(din volumul în lucru Monede în aer)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara