Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Păcatele Limbii:
Proces-verbal de contravenţie de Rodica Zafiu


Legea pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice... E unul dintre acele subiecte despre care decizia de a nu pomeni nimic apare tentantă şi logică; se strecoară însă şi o umbră de slăbiciune omenească: e greu să nu adaugi, cu tot sentimentul inutilităţii, o mărturie personală în mulţimea de reacţii vesele sau iritate din ultimele zile. Ceea ce se poate spune fără ezitare e că - dincolo de bune sau rele intenţii, de subînţelesuri sau răstălmăciri - legea este absolut inaplicabilă. Şi, în vechiul spirit maiorescian, o lege inaplicabilă e mult mai rea decît absenţa legii, pentru că riscă să compromită chiar ideea legalităţii (cîtă va mai fi fiind). E adevărat că prea adesea româna actuală se vorbeşte rău în public, că atîtea discursuri politice şi mesaje ale presei răspîndesc erori şi confuzii lingvistice; e adevărat că de multe ori formulele străine sînt preluate ca atare nu din necesitate, ci din snobism şi comoditate. Susţinătorii legii pot avea dreptate în zeci de puncte: nu vor avea niciodată dreptul şi posibilitatea de a sancţiona competenţa lingvistică şi tendinţele uzului prin procese-verbale de contravenţie. E semn de gîndire totalitară sau superficială să crezi că fapte de comportament social care ţin de cultură, educaţie, bun gust - şi, la urma urmei, de posibilităţi intelectuale - se rezolvă prin amenzi. Onestitatea profesională şi practica dubiului ştiinţific sînt de ajuns ca să-i determine pe specialişti să respingă - aşa cum s-a şi întîmplat - un asemenea proiect; chiar dacă el face un fel de publicitate pentru limba română şi pentru lingvistică. Nu orice publicitate e bună: adesea zarva inconştientă riscă să acopere de ridicol un domeniu.

Legea a fost învinuită de purism, naţionalism, populism şi a produs deja destule parodii - mai ales în stil arhaizant; a constituit de fapt un test pentru interesele şi sensibilităţile lingvistice ale vorbitorilor - cultivaţi, nespecialişti - care au emis în presa din zilele trecute destule opinii interesante şi inteligente. De fapt, majoritatea discuţiilor actuale au în vedere ceea ce textul nu spune explicit, dar pare să implice; ceea ce îi şi dă ocazie autorului său să se declare rău înţeles. Ceea ce textul chiar spune mi se pare însă mai absurd chiar decît presupusa vînătoare a anglicismelor sau decât recomandarea traducerilor bufe. În primul său articol - bineînţeles, în cazul în care versiunea de care dispun e cea definitivă - se afirmă că "Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2, trebuie să fie corect din punctul de vedere al proprietăţii termenilor, precum şi sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, conform normelor academice în vigoare". Fraza e absolut acceptabilă în sine, dar cu totul aberantă ca articol de lege. Va fi de altfel urmată de referiri la contravenţii ("Potrivit prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă următoarele fapte:..."; "Contravenţiile prevăzute la alin. 1 se aplică atât persoanelor fizice cât şi celor juridice"). Singura dispoziţie care ne mai aduce în limitele acceptabilului e "înainte de aplicarea amenzii, agentul constatator va da (...) un avertisment scris şi va stabili un termen de intrare în legalitate".

În scop pur experimental, am recurs la o simulare. Experimentatorul se consideră agent constatator (are o anume specializare şi chiar atestare în domeniu) şi ia la întîmplare o mostră de text "de interes public"; de exemplu un site oficial, cum ar fi cel al guvernului (acesta se numeşte www.guv. - sau gov. - ro). Printre altele, evită astfel o problemă morală (nu i-ar plăcea să smulgă milioane de lei de la persoane fizice). O rubrică evident destinată publicului e cea intitulată "Comunicate şi informaţii de presă"; cu convingerea că acestea intră foarte bine sub incidenţa legii, experimentatorul le (scuzaţi!) accesează. Că a procedat la întîmplare se poate vedea şi din faptul că prima ştire, de 13 rînduri - "Georgiu Gingăraş va participa la deschiderea oficială a Cupei Mondiale la popice" - nu e una solemnă şi fundamentală. Mai alege o comunicare a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, despre suplimentări de trenuri, şi una a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, despre o vizită a ministrului la Iaşi: ambele cam la fel de scurte. Experimentatorul ştie de la început că e imposibil să nu găsească ceva: norma lingvistică e plină de dificultăţi şi variabile; ştie însă şi că nu toate abaterile sînt la fel de grave, că unele sînt inevitabile, că în altele norma e depăşită; că, în anumite puncte nici nu poate exista o normă. Încearcă totuşi să înţeleagă cum va arăta un PROCES-VERBAL DE CONTRAVENţIE (data: 14 octombrie, ora: 15, locul: lnternet): Subsemnatul, având calitatea de agent constatator, atestatul nr. (...) şi legitimaţia de serviciu nr. (...), am constatat că: numitul guv.ro a săvârşit în ziua de 14.10.2002, ora necunoscută, următoarele fapte: a folosit punct după abrevierea "dl"; a omis virgula înainte de un circumstanţial izolat; a produs un dezacord între verbul "vor participa" şi subiectul "un număr"; a folosit termenii intercity şi eficientizare, absenţi în DEX; a întrebuinţat verbul a focaliza (pe) cu un sens inexistent în DEX. Faptele respective sunt sancţionate potrivit art. 1, alineatul 1 şi art. 7, alin. 1-2 din Legea nr. .../.... Stabilesc amenda de 36 milioane de lei (rezultând din însumarea amenzilor de câte 10 milioane pentru fiecare greşeală de ortografie şi punctuaţie, 7 milioane pentru dezacord, câte 3 milioane pentru abaterile lexicale şi semantice)...

...Experimentatorul simte că trebuie să-şi domolească elanul poliţist şi plăcerea de a sancţiona o instituţie oficială şi încearcă să-şi amintească unele lucruri: că regula de abreviere e cam arbitrară şi respectată de puţini, că acordul după înţeles e foarte frecvent, că dicţionarele academice n-au înregistrat cam de mult termeni şi sensuri neologice.... Problema e: va da sau nu amenda?