Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Lecturi la zi:
Romanul limbii actuale de Marius Chivu


Volumul Diversitate stilistică în româna actuală este o extrem de interesantă "istorie" a limbii române de după momentul '89. Alcătuită din articole publicate în revistele Luceafărul, România literară şi Dilema, cartea Rodicăi Zafiu nu este o sinteză teoretică a trăsăturilor esenţiale a tipurilor de limbaje actuale, dar nici un puzzle fragmentar cum poate părea la prima vedere. Temele au fost astfel selectate şi ordonate chiar cu sistem, încât un fir roşu conducător străbate toate articolele de la un capăt la altul al cărţii. De altfel, Rodica Zafiu nu operează o simplă alăturare a articolelor, ci le încadrează într-o ordine exactă, (re)face legături şi construieşte o anumită viziune de ansamblu asupra limbii române actuale.
O dată regimul totalitar înlăturat, limbajul a ieşit din "zodia lemnului", mijloacele de comunicare au diversificat foarte mult şi într-un timp scurt discursurile publice de la noi, oralitatea familiară a pătruns şi în scris iar elemente lexicale populare, argotice, împrumuturi şi calcuri din engleză, în special, asimilate foarte repede au condus la o reală diversitate stilistică a limbii. Spune Rodica Zafiu în Introducere: "Mai puţin întemeiată şi nu foarte productivă pare astăzi ideea unei clasificări omogene, în care stilurile funcţionale să apară ca unităţi de acelaşi rang, net separabile: complexitatea fenomenelor stilistice, dependenţa lor de factori culturali şi sociali se opune reducţionismului bazat pe opoziţii binare şi ierarhizării rigide". (p. 8)
Cum interesul lingvistic s-a deplasat asupra limbajului vehiculat de presă şi de "strategiile retorice" ale publicităţii, prima parte a lucrării este o privire atentă asupra limbajului jurnalistic la care ar trebui să mediteze în primul rând, jurnaliştii înşişi. Strategiile limbajului din presă (de cele mai multe ori străvezii, puerile şi facile) sunt "vânate" şi disecate cu meticulozitate de Rodica Zafiu. Astfel, retorica titlurilor, narativizarea şi ficţionalizarea senzaţionalului (mergând până la exemple concrete, cum este cazul violului), literaturizarea articolelor de ziar (naratorul şi timpul ficţiunii), stilistica dialogului cu cititorii, clişeele figurilor semantice (de remarcat fragmentele dedicate preluării în presă a unor expresii eminesciene şi caragialene), prelucrarea zvonurilor, precum şi scurtele analize dedicate cronicii, interviului şi anchetei (R. Zafiu scrie chiar şi despre neglijenţele ortografice), totul intră sub privirea cercetătoarei care radiografiază cu cruzime, aş zice, fenomenul publicistic de la noi. Iată o remarcă generală: texte "predestinate prin subiect narativităţii, îşi reduc nucleul epic la minimum, la o propoziţie generală, nedeterminată [...]. Adevăratele ştiri de senzaţie sunt, în schimb, intens narativizate; chiar când faptul brut e banal, discursul îl transformă, prin procedee care se plasează la limita dintre real şi ficţiune" (p. 27).
În partea a doua a cărţii, intitulată Stiluri, limbaje şi tipuri de texte contemporane, Rodica Zafiu scrie despre limbajul informatic, mica publicitate ca "document lingvistic şi sociologic" (de la oferte de serviciu până la anunţurile de vrăjitorie putând fi detectaţi adevăraţi "indici" de istorie a mentalităţilor), reclama şi limbajul publicitar, comentariul sportiv, limbajul bisericesc, politic şi juridic, precum şi despre stilurile epistolare ale e-mail-ului şi al mesajelor pe robotul telefonic. Interesant este şi limbajul artei şi divertismentului de consum (horoscop, modă etc.). De remarcat aici că, deşi mai mulţi cercetători au scris despre diferite aspecte ale muzicii anilor '90, puţini au realizat că fenomenul - în special cel al muzicii rap şi al manelelor - nu este unul superficial şi că, fără o perspectivă sociologică care să dubleze analiza lingvistică a textelor şi a limbajului obscen şi violent, riscă să se producă, sub imperiul prejudecăţilor, analize irelevante, dacă nu total eronate şi, aş zice, patetic-resentimentare.
În fine, ultima secţiune a cărţii, Pregnanţa oralităţii, se ocupă de fenomenele oralităţii, a elementelor de limbaj popular, familiar, argotic şi tot prin prisma mass-media. De la o privire generală asupra argoului şi până la banc (între oralitate şi scris), Rodica Zafiu pare să nu piardă nimic. Scrie cu uşurinţă despre inovaţii recente cum ar fi "marfă", "aşa cum vrea muşchii mei", "merţan", "bengos" şi "băiat de băiat", dar şi despre expresii populare.
Prin surprinderea celor trei aspecte fundamentale ale evoluţiei actuale a limbii române cartea Rodicăi Zafiu este şi un real "album" lingvistic al mentalităţii post-comuniste, un "catalog al mişcărilor zilnice" pe care limba le face prin tranziţia ultimului deceniu. Păcat însă că facultăţile filologice nu acordă un prea mare interes acestor aspecte actuale ale "limbii ce-o vorbim" care se dovedesc nu doar complexe şi interesante, dar şi o imagine fidelă şi extrem de vie a societăţii actuale la orice nivel am vrea să-i surprindem transformările şi tendinţele.

Rodica Zafiu - Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universităţii din Bucureşti, 2001, 328 p., 69.000 lei.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara