Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

La microscop:
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase de Cristian Teodorescu


Pe zi ce trece regret că n-am ţinut un jurnal strict factologic, pe zile, luni şi despărţind anii în caiete separate. Am tot soiul de însemnări făcute de-a lungul timpului, pe foi disparate, dar nimic nu e datat. Cînd am nevoie de reconstituirea unui anumit moment sînt nevoit să fac un fel de arheologie a acelei zile. Mai întîi însă, n-am încotro, trebuie să cobor în subsolurile timpului, pentru a mă opri la etajul la care se afla ziua căutată. Uneori greşesc anul, alteori luna.

Ce contează?! La drept vorbind, n-ar prea avea importanţă că muţi o întîmplare din 1981, să zicem, doi ani mai tîrziu sau trei ani mai devreme. E pe-acolo. Iar pentru un amator de proză de ficţiune, prea multă exactitate nici nu face bine. Trecutul trebuie să aibă o anumită ceaţă a evocării, o porţie de mister. ( Am auzit asemenea păreri de la multe persoane, care consideră că ficţiunea e aceelaşi lucru cu fantazarea.)

Ceaţa şi misterul în proză aparţin intenţiilor autorului, nu se strecoară în text pe sub uşă decît la cei care n-au control asupra scrisului lor. Dar să zicem că în proză, mai treacă meargă. Ficţiunea rabdă multe. Am observat însă, în texte non-ficţionale, o plăcere a indiciilor vagi sau, mult mai rău, de ficţionalizare a trecutului, în cărţi şi articole memorialistice. Am citit de curînd o carte de Sorin Toma Privind înapoi, amintirile unui fost zirarist comunist. Omul are o vîrstă care îl scuteşte de prea multa exactitate - 90 de ani. Totuşi, cum se întîmplă că memorialistul are amintiri perfecte despre discuţiile sale cu Gheorghiu Dej sau despre împrejurările în care a scris articolul din Scînteia împotriva lui Tudor Arghezi şi nu-şi mai aminteşte întîmplări de familie, cum ar fi ascensiunea poetului A. Toma, tatăl său. Sau ce alte articole în care erau executaţi cu preaviz şi alţii au apărut în ziarul pe care îl conducea. Acelaşi tip de memorialistică parţială au produs şi Pavel }ugui şi Dumitru Popescu şi generalul Pleşiţă, mizînd fiecare în parte că lumea a uitat sau n-a ştiut ce făcea.

Prin comparaţie cu ei, oamenii din lumea artei care îşi reformulează trecutul, după împrejurări, par nişte bieţi elevi care improvizează pentru o notă de trecere. Tehnica e aceeaşi, a memoriei selective.

Cu cîţiva ani în urmă, Zigu Ornea răsfoia în felul său o carte în redacţia României literare. S-a dus exact la paginile pe care eu nu le citesc. Trimiteri şi bibliografie. Le-a luat la rînd, apoi a închis cartea. Apoi mi-a povestit-o în linii mari. Iau cartea acasă, o citesc. Aşa era. Asta mi-a stîrnit o anumită sensibilitate. Primesc de la o doamnă din Bacău două volume : Ateneu 40, bibliografie1964-2004. Citesc revista Ateneu din anii '70. Unele lucruri le-am uitat, pe altele nu le-am observat la timpul lor. Marinela Donea, autoarea acestei bibliografii reface, din titluri şi din, uneori, scurte descrieri, biografia revistei prin bibliografia ei.

Dacă intri în convenţia cărţii şi te interesează subiectul, îţi dai seama că, sub aparenta ei ariditate, ai cum să reconstitui fiecare număr al revistei.

De obicei, asemenea cărţi rămîn neştiute. Nu se adresează publicului larg, ci unei categorii restrînse de autori - istoricilor literari şi cercetătorilor. Mai pot fi de folos cititorilor de reviste interesaţi de publicistica unui autor sau altul. Nu ştiu cîte reviste de cultură de la noi au asemenea bibliografii. Normal ar fi să aibă toate, în marile biblioteci. Mi s-a spus, n-am verificat, că din cauza absenţei acestor instrumente, colecţiile revistelor din bibliotecile mari de la noi sînt sistematic jumulite, fie de pagini, fie de exemplare întregi, în sălile de lectură.

Unul dintre cei care au motivat-o pe Marilena Donea să înceapă şi, mai ales, să ducă pînă la capăt această treabă migăloasă e Sergiu Adam, fost redactor-şef al Ateneului din 1990 pînă în 2002, devenit apoi director onorific al revistei. El i-a pus la dispoziţie doamnei Donea colecţia completă a Ateneului.

Nu m-aş mira însă dacă, din bibliotecile care vor lua această bibliografie, nu vor dispărea pagini sau capitole din cartea Marilenei Donea, din acelaşi motiv pentru care au fost sustrase numere sau pagini ale Ateneului din colecţia bibliotecii judeţene din Bacău.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara