Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica muzicală:
Sărbătorile Muzicii în Elveţia Romandă de Dumitru Avakian


La Geneva, a doua jumătate a lunii iunie este perioada sfârşitului stagiunii muzicale; lunile următoare, iulie şi august, sunt în schimb dedicate marilor festivaluri ale Elveţiei Romande în cantoanele de limba franceză.

A luat sfârşit cea de a 46-a ediţie a Festivalului de Jazz de la Montreux, poate una dintre cele mai prestigioase întâlniri mondiale de acest fel. Pe parcursul a 16 zile, pe 12 scene de concert – printre acestea prestigiosul Auditorium Strawinski –, timp de 18 ore, în fiecare zi au evoluat peste 1000 de muzicieni, însumând peste 1000 de ore de muzică. Festivalul a fost urmărit de aproximativ 230 000 de spectatori şi de 450 de jurnalişti din întreaga lume. În paralel s-au desfăşurat trei concursuri de interpretare, multe workshop-uri, expoziţii, proiecţii… Pentru noi, surpriza actualei ediţii a constituit-o prezenţa în concurs a vocalistei Elena Mândru, de 24 de ani, absolventă a Academiei de Muzică din Cluj; a fost distinsă cu premiul al doilea şi, de asemenea, cu Premiul publicului…; un public divers, dinamic, multicolor, etalând interes orientat spre genuri dintre cele mai diferite ale muzicii pop, de la negro-spirituals la muzica latino, la rock, blues, la dance, sau free jazz…; vrei-nu vrei, receptezi ecouri pe care nu le poţi evita în timpul promenadelor pe faleza lacului Léman, în bistro-uri, în spaţiile de agrement potopite în aceste zile de asaltul melomanilor mai mult sau mai puţin ocazionali. Indiscutabil, marile vedete ale Festivalului au fost vocalistul Bobby McFerrin şi pianistul Chick Corea, primiţi în Milles Davis Hall; au fost întâmpinaţi cu debordant entuziasm de un public cu totul avizat. În lumea jazz-ului, ei sunt marile personalităţi ale momentului, ale sfârşitului de secol XX, ale începutului de secol; aşa cum, cu decenii în urmă, marea personalitate a primelor ediţii ale Festivalului a fost – ne aducem aminte – genialul pianist Oscar Peterson. În revista Festivalului, o zi după concert – era o ediţie a începutului anilor ’80 – unul dintre cronicarii muzicali ai momentului şi-a permis a-i reproşa lui Peterson anume inexactităţi de ordin tehnic. În replică, cu sens demonstrativ, în seara următoare, Peterson a oferit publicului o versiune uluitoare a Studiului în terţe de Frèdèric Chopin. Dar cântat cu mâinile încrucişate! În sală, delirul a fost de nedescris. Ceea ce nu ştie marele public este faptul că artistul era beneficiarul unei educaţii pianistice de temeinică formaţie academică, fapt ce explică perlajul impecabil al pasajelor ornamentale, calitatea seducătoare a sunetului ce susţine o comunicare generoasă, un indicibil simţ armonic. Îmi doream să-l fi auzit pe Peterson cântând Mozart.

De la Festivalul de Jazz, de muzică Pop, de la Montreux, la festivalurile de muzică academică nu este decât un pas. La propriu şi la figurat! La Verbier, în munţi, continuă marele Festival anual al muzicii academice. Bilete scumpe, concerte bune! Lume bună adunată în marele cort al Festivalului. Panorama Alpilor este fascinantă. În concertul de deschidere a evoluat celebrul cuplu al fraţilor Renaud şi Gautier Capuçon în dublul Concert pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms, sub conducerea nu mai puţin cunoscutului dirijor Charles Dutoit. Tot aici, două zile mai târziu, a putut fi audiată o veche prietenă a vieţii noastre muzicale, pianista Elisabeth Leonskaja, într-un recital ce a cuprins pagini semnate de Schumann, de Ceaikovski; o vom reaudia în ţară, în luna august, la Sinaia, la Braşov, în compania Orchestrei de tineret „Sinfonietta” condusă de Horia Andreescu.
Tot în august, în celebrul Festival de la Lucerna, în marea, în ultramoderna sala situată pe malul Lacului celor Patru Cantoane, pot fi ascultaţi, printre alţii, mezzosoprana Cecilia Bartoli, pianiştii Radu Lupu, Lang Lang, Maurizio Pollini. Pentu data de 8 august, pentru concertul de deschidere condus de Claudio Abado, biletele au fost de mult vândute. Invitatul special al Festivalului, „compozitorul în rezidenţă” este Sofia Gubaidulina. În mod cu totul original, „Muzicieni ai străzii, din toată lumea” sunt prezenţi în programele festivalului.

Au început concertele celei de a 56-a ediţii a Festivalului Menuhin de la Gstaad. Omagiind memoria marelui muzician, idealurile sale, concertele Orchestrei de Tineret ocupă un loc important în economia programelor. Marile vedete? Sunt violoniştii Julia Fischer, Nigel Kennedy, Giuliano Carmignola, mezzo-soprana Anne Sofie von Otter, violoncelista Sol Gabetta, pianistul András Schiff, formaţia vocaliştilor The King’s Singers…

Cum menţionam la începutul acestor rânduri, la Geneva, în sfârşitul de iunie, închiderea stagiunii coincide cu zilele festivalului anual francofon „Fête de la Musique”. Zeci şi zeci de concerte, genuri muzicale dintre cele mai diferite, de la jazz-ul autentic la muzica pop şi de aici la concertul simfonic, sute de muzicieni profesionişti şi amatori, locaţii tradiţionale şi altele improvizate, concertele stradale… aproape totul poate fi urmărit începând cu orele dimineţii şi continuând până spre momentele târzii ale nopţii. Mai mult decât atât, trecătorii înşişi sunt invitaţi să cânte. Din loc în loc, în piaţa catedralei din oraşul vechi, la intrarea în gara feroviară, pe aleile ce împrejmuiesc malul lacului Léman… au fost instalate pianine accesibile tuturor trecătorilor; se cântă orice, după putinţa, după priceperea şi gustul fiecăruia. Unii se opresc, se arată interesaţi, alţii se amuză; personaje multicolore, altele drapate din cap până-n picioare în văluri negre străpunse de o crăpătură orizontală în dreptul ochilor, parcurg aleile portului de agrement… peisajul este fascinant şi invită la reflecţie!

Victoria Hall este una dintre cele mai somptuoase săli europene de concert; a fost construită în sfârşitul de secol XIX, câţiva ani după palatul Atheneului Român. Aici este sediul O.S.R., al Orchestrei Elveţiei Romande, ansamblu fondat de marele dirijor Ernest Ansermet imediat după primul razboi mondial. La concertul de închidere a stagiunii acestui an, publicul a avut acces liber; se împărţeau CD-uri cu imprimări istorice ale orchestrei. Concertul a fost condus de tânărul dirijor finlandez Pietari Inkinen, muzician aflat actualmente pe valul marilor afirmări internaţionale. Spre lauda domniei sale, spre bucuria noastră, a oferit un program din care nu au lipsit creaţiile semnificative ale compatriotului său, compozitorul neoromantic Jean Sibelius, anume poemul simfonic Finlandia şi mişcarea simfonică Lebăda din Tuonela; sunt lucrări ce pun în valoare potenţialul impresionant al ansamblului, în mod special al corzilor dar şi valorile solistice ale instrumentelor de suflat, ale cornului englez, de asemenea ale trompetei, în Suita Tablouri dintr-o expoziţie de Mussorgski în orchestraţia lui Maurice Ravel. L-am reîntâlnit la primul pupitru al corzilor pe eminentul violonist Bogdan Zvorişteanu în calitate ce concert-maestru. Este un artist de complexă vocaţie, muzician ce probează realizări impresionante la nivelul muzicii de ansamblu, la nivel solistic, la nivelul muzicii de cameră; la o zi după concertul simfonic l-am putut urmări conducând un merituos ansamblu cameral; am audiat lucrări rar întâlnite în viaţa muzicală actuală, două octuor-uri, creaţii romantice semnate de danezul Niels Gade, de germanul Max Bruch. Nu trebuie uitat, ansamblul O.S.R. susţine în egală măsură şi producţiile de operă la Grand Théâtre, o instituţie cu repertoriu de stagiune; ultimul spectacol al acesteia, ultimul spectacol al lunii iunie, a fost Macbeth de Verdi, o realizare coerentă, aspect datorat în covârşitoare măsură dirijorului Ingo Metzmacher, regizorului Christof Loy, cel care a plasat acţiunea în atmosfera unui misterios mediu englez de secol XIX, perioadă următoare revoluţiei industriale britanice, o montare ce aminteşte de viziunea tenebroasă, onirică a filmelor lui Alfred Hitchcock. În rolurile titulare au putut fi urmăriţi tânărul bariton italian Franco Vassallo, un artist de bună perspectivă în teatrul liric, de asemenea mezzo-soprana americană Jannifer Larmor, muzician ce probează o vastă experienţă scenică şi vocală.

În alt sens, pe parcursul unei audiţii particulare, am putut urmări două creaţii semnificative datorate compozitorului Lucian Meţianu, creator român stabilit de mai multe decenii la Lausanne, un artist ajuns la vârsta unei senctuţi iluminate, muzician ce dezvoltă în continuare o impresionantă forţă creatoare, o comunicare ghidată de limpezimea unui gând artistic de fermă orientare; mă refer la Simfonia a 3-a pentru orchestră, la Sonata pentru ghitară solo. La celălalt pol al evoluţiei profesionale, un muzician tânăr aflat în temeinică ascensiune profesională se dovedeşte a fi pianistul Mihai Boitan, student al Académie Suisse de Muzică, din Aarau; absolvenţa anului de studiu obţinută la nivel de excelenţă profesională s-a realizat în cadrul unui concert public; iar aceasta cu lucrări din marele repertoriu cum sunt Concertul în re minor de Bach, Variaţiunile serioase de Mendelssohn Bartholdy, de asemenea cu lucrări de Mozart, de George Gershwin.

Pe de altă parte, nu trebuie uitat, Confederaţia Elveţiană sărbătoreşte în acest an tricentenarul naşterii acestui luminat spirit care este Jean-Jacques Rousseau, cel care cu mândrie obişnuia să adauge semnăturii sale sintagma “cetăţean al Genevei”. Este inspiratorul multora dintre constituţiile europene moderne, a contribuit substanţial la definirea atmosferei în care se realizează orientarea estetică europeană „Furtună şi avânt”, iar aceasta dată fiind percepţia clară a conştiinţei de sine, a relaţiei cu natura, cu societatea. A făcut-o în calitate de muzician, de scriitor, de dramaturg. Multe dintre fundamentele pe care se bazează principiile actuale ale Europei Unite pot fi observate în gândirea lui Rousseau. Căci, spre buna orientare privind datele lumii actuale, cunoaşterea trecutului este obligatorie.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara