Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

însemnări muzicale:
Tinerii muzicieni… eterna poveste de Dumitru Avakian

Arhiplină s-a dovedit a fi sala mare a Ateneului, intr-o sambătă a mijlocului de mai, cu prilejul recentului concert susţinut de Orchestra Romană de Tineret. Vrem nu vrem, terminologia anglo-saxonă ne invadează.

A pătruns pană şi pe afişul de concert! În ciuda vremii ploioase, spiritul emanat de .Magic Springh ne invadează acum, la sfarşit de primăvară, cu .Muzica şi Magia Dansuluih, o sintagmă pe care compania .Lanto Communicationh, organizatoarea concertului, a considerat-o potrivită pentru acest moment al exuberanţei tinereşti, al muzicii ce propulsează mişcarea, al mişcării dansului ce naşte muzica.
Dirijorul Cristian Mandeal, pe de-o parte, şi violoncelistul Marin Cazacu, pe de alta, se dovedesc a fi un tandem a cărui eficienţă se probează de la un concert la celălalt. Prin valoarea actului muzical artistic, prin incărcătura de invăţăminte profesionale impărtăşite in relaţia cu tinerii muzicieni, prin imensul stimulent pe care il aduce scena Atheneului Roman, prin excelenta coordonare a componentelor unei acţiuni de o asemenea anvergură.
Ce se poate canta intr-un asemenea concert, cu un asemenea prilej? În primul rand muzică romantică, spectaculoasă, strălucitoare, pagini de mare anvergură expresivă, momente de sugestiv colorit timbral; ne-au fost oferite creaţii semnate de Piotr Ilici Ceaikovski . Valsul din Simfonia a 5-a, Poloneza din opera Eugen Oneghin, Pas de deux din baletul Spărgătorul de nuci, apoi, desigur, un Dans slav de Antonin Dvo.ak, momente din muzica de scenă pentru Peer Gynt de Edward Grieg, un Dans ungar de Johannes Brahms, muzică de Rachmaninovc precum si momente concertante dintre cele mai captivante. Au avut prilejul, au avut curajul să apară in faţa colegilor lor, in faţa unui entuziast public, violistul Cristian Andrieş, clarinetistul Răzvan Poptean, harpista Miruna Vidican, contrabasistul Răzvan Popescu, oboistul Adrian Cioban, trompetistul Dumitru Cernei; au adus cu ei momente celebre semnate de Max Bruch, de Maurice Ravel, de Serghei Koussevitsky, de Astor Piazzolla, de Grigoraş Dinicuc muzică a cărei dinamică expresivă devine antrenantă in relaţia cu tinerii muzicieni ai ansamblului, cu publicul de concert. La fel de importantă ca şi valoarea artistică a acestor momente este valoarea actului de socializare, apropierea stabilită intre tineri sosiţi din cele mai diferite zone geografice şi culturale ale ţării. Căci muzica bine articulată in valorile ei de preţioasă adresare poate aduce acea comuniune spirituală intremătoare, formativă, la nivelul tinerei generaţii de profesionişti ai artei sunetelor.
În mod cert, fiecare ieşire in spaţiul public a studenţilor Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti se constituie intr-un moment de specială semnificaţie; este momentul aşteptărilor, al confirmărilor privind temeinicia drumului parcurs; este un moment al speranţelor. Susţinut integral de studenţii U.N.M.B. pe scena cea mare a Operei bucureştene, spectacolul Don Giovanni de Mozart s-a ridicat deasupra aşteptărilor; din toate punctele de vedere! Protagonistul spectacolului s-a dovedit a fi tanărul dirijor Gabriel Bebeşelea, cel care a coordonat intreaga evoluţie muzical-dramatică, cel care a determinat relaţia muzicală dintre caractere, construcţia intregului spectacol, susţinerea acestuia. În rolurile principale, in rolul titular, in acela al răzbunătoarei Donna Anna, in cel al valetului complice, al lui Leporello, au apărut studenţii masteranzi, baritonul Jean Kristof Bouton, mezzosoprana Stanca Manoleanu, bas-baritonul Radu Ion, voci bine constituite ce anunţă evoluţii dintre cele mai promiţătoare, talente muzical-dramatice situate intr-o ascensiune captivantă pe care ne propunem a o urmări. Dată fiind suprapunerea concertului de la Ateneu cu spectacolul de la Operă, am avut posibilitatea de a urmări cate o parte a fiecărei manifestări. Am putut totuşi realiza faptul că spectacolul studenţesc a fost unul din care a lipsit studentulregizor; iar aceasta deşi există o clasă de regie de operă a instituţiei. Regia propriu-zisă a fost incredinţată prof.asoc.dr. Anda Tăbăcaru Hogea; şi-a propus un prioritar scop pedagogic, acela de a-i invăţa pe studenţii cantăreţi care sunt relaţiile dintre personaje, dintre caractere. A reuşit in bună măsură. Este suficient, oare? Prima scenă a spectacolului, seducţia Donnei Anna, a fost confuză, stangace, inexplicabilă din punct de vedere dramatic.

Un spectacol al ingenuităţii, al unui indicibil farmec al tinereţii muzicale, s-a dovedit a fi concertul absolvenţilor Colegiului Naţional de Muzică .George Enescuh din Bucureşti, moment susţinut in sala mare a Ateneului Roman, in parteneriat cu Filarmonica bucureşteană. A fost un veritabil concert al momentelor concertante susţinute cu participarea orchestrei Colegiului, ansamblu condus de tanărul dirijor Gheorghe Iliuţă; pe parcursul acestora, rolurile protagoniştilor au fost asumate de tineri muzicieni performeri care absolvă in aceste săptămani studiile invăţămantului muzical artistic preuniversitar. Muzică romantică, muzică clasică, momente ale Barocului muzical, altele ce aparţin creaţiei zilelor noastre, lucrări semnate de Handel, de Vivaldi, de Mozart şi de Beethoven, de Schumann şi Gabriel Faure, dar şi de compozitorul contemporan japonez Keiko Abe-Michi au incantat o asistenţă pestriţă formată din colegi şi prieteni, din părinţi, rude şi profesori ai soliştilor, ai membrilor ansamblului. Mezzosoprana Antonia Cosmina Stancu, harpista Adriana Calţea, violonista Laura Şandru, violoncelistul Ştefan Cazacu, percuţionistul Daniel Iliescu, pianiştii Lena Năprădean şi Iulian Ochescu au oferit fiecare in parte momente unice de specială atracţiozitate artistică. Tot aici trebuie menţionat faptul că doi dintre solişti, de asemenea alţi colegi de-ai lor care nu au fost cuprinşi in acest program, au susţinut in ultima vreme probe examinatorii şi au fost admişi in prestigioase instituţii europene de invăţămant muzical artistic universitar; din Anglia, din Elveţia, din Austriac Emoţionant mi-a apărut a fi angajamentul colegial al membrilor formaţiei orchestrale, al tinerilor ce aparţin claselor liceale ale Colegiului, elevi cu varste cuprinse intre 14 şi19 ani; in plus, pe parcursul concertului, mulţi dintre soliştii instrumentişti ai formaţiei, cei care şi-au susţinut evoluţia solistică, au revenit in ansamblu pentru a-i acompania pe colegii lor. Provenită din aceeaşi instituţie de invăţămant muzical, cu totul recent, tanăra pianistă Diana Constantinescu a susţinut . la Centrul de Cultură .Aurel Stroeh din Buşteni . un recital ce marchează o creştere profesională artistică cu totul semnificativă; cin planul discernă mantului stilistic, al culturii sunetului, in acela al susţinerii unor creaţii majore ale repertoriului pianistic extins pe o perioadă de peste două secole de muzică.
Cu siguranţă, talentul nativ al celor tineri are şansa de a intalni buna indrumare venită din partea maeştrilor, din partea unor pedagogi dăruiţi muzicii, dăruiţi studenţilor; mă refer la maeştrii Horia Andreescu, Georgeta Stoleriu, Eleonora Enăchescu, Ionel Voineag, Mariana Colpoş, cei care preiau, care duc mai departe munca incepută la nivel liceal la clasele conduse de profesorii Gabriela Enăşescu, Olga Szel, Traiana Sabin, Mihaela Tomescu, Anca Vartolomei, Miruna Vidican, Alexandru Sturzu, Florin Petre...
Petrecută in plan muzical-artistic european, o recentă manifestare, una dintre cele mai importante susţinute la Viena, a fost complet neglijată de mass-media de la noi, de instituţia care avea obligaţia de a o susţine, de a o organiza, anume de Televiziunea Romană. Mă refer la etapele finale ale competiţiei .Eurovision Young Musicians 2012h, competiţie incheiată . in cea de a 16-a ediţie a sa . in marea Piaţă a Primăriei din capitala Austriei. Pană acum, Romania, tinerii noştri muzicieni au avut o tradiţională participare la acest spectaculos eveniment. Recenta ediţie a plasat pe primul loc o tanără violistă sosită din Norvegia. Celelalte locuri au revenit unor tineri muzicieni din Armenia, din Belarus, Polonia, Cehia, Germania, Austria. La marele concert european al valorilor, tinerii noştri muzicieni au lipsit cu desăvarşire! Principalul responsabil in plan naţional, Televiziunea Romană, nu şi-a făcut temele! A neglijat, literalmente, prezenţa tinerilor noştri muzicieni pe un prestigios podium internaţional. Răspunde cineva pentru această gravă leziune adusă imaginii ţării noastre, tineretului nostru? Neglijenţă, nepăsare, lipsă de organizare? Să fie, oare, printre altele, şi acesta motivul pentru care mulţi tineri merituoşi preferă să-şi facă studiile universitare in afara grani- ţelor ţării, acolo unde sunt altfel trataţi, altfel promovaţi? Poate că da! ..

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara