Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Păcatele Limbii:
Traduceri automate de Rodica Zafiu


MI S-A PĂRUT întotdeauna surprinzătoare neadecvarea multora dintre mesajele nedorite din presa electronică (fie pur publicitare, fie false, pregătind o fraudă), la situaţia de comunicare. Am înţeles că sistemul funcţionează pe baza aleatoriului numerelor mari: producătorul îşi asumă riscul de a enerva un milion de cititori; dacă măcar unul dintre aceştia îşi trimite datele de acces la contul din bancă, scopul a fost atins. De aceea nu contează improbabilul situaţiei - în care, de exemplu, rude şi prieteni buni par să fi decis brusc să ne scrie mesaje în engleză. Se pare totuşi că, în ultima vreme, s-a înţeles mai bine rolul limbii în transmiterea mesajului, aşa că unii producători de spam au apelat la binefacerile traducerii automate. Nu am putut să şterg una dintre primele (pentru mine, cel puţin) manifestări ale acestei noi tendinţe, pentru că mi s-a părut aproape incredibilă şi deci demnă de conservare; am constatat că şi alţii au rămas impresionaţi de fenomen (unul dintre cei mai activi şi de succes bloggeri de la noi a postat pe site-ul său o variantă a aceluiaşi mesaj).

Titlul mesajului primit de mine e deja o invitaţie la lectură: de atribuire microsoft loterie. Conţinutul este pe măsură: la efectele dadaiste ale traducerii cuvânt cu cuvânt, fără ajustări de topică, s-a adăugat dispariţia diacriticelor şi a unor litere cu semne diacritice, mesajul devenind dintr-o dată un joc rebusistic. În plus, s-au păstrat în text unele cuvinte englezeşti care, din cine ştie ce motive, au fost interpretate ca nume proprii sau nu a fost recunoscute. Astfel, textul începe cu formula de adresare Dragi Winner, după care explică faptul că „Procesul de SELEC adic un fost realizat printr-o intamplare Alegerea în nostru de E-mail dvs. sistemului. de SELEC adic (ESS) a datelor de baz peste 250000 Adrese de e-mail continentele îngrijire provin din toate lume". Experienţa cu asemenea texte identifică momeala anunţată: „suma de £ 1,000,000.00 (ONU milioane Great British Lire)". Pasaje complet obscure alternează cu câte un emoţionant „You, de asemenea" sau „din nou, felicitat!". În tabelul de completat, unele cuvinte izolate şi-au păstrat sensul (Adresa/ Varsta/ Ocupatia), altele au căpătat acelaşi aer dadaist: Tau complet CA IM, Present Tara şi mai ales Înainte de un neam (respectiv „Your Name in full" „Present Country" „Next Of Kin"). Harababura totală este totuşi compensată de o delicată atenţie: traducerea numelui propriu (vasăzică, programele automate prevăd şi aşa ceva?), mesajul fiind semnat de „Sir Frank Timotei' (frank_timotfryîn adresa de mail). Varianta reprodusă pe blogul zoso.ro, în 23 octombrie, a fost de bună seamă revizuită filologic, pentru că (menţinând cele mai sus citate) şi-a sporit numărul de pasaje descifrabile, mesajul devenind destul de clar: „Dragi Winner, (...) Acest lucru este pentru a va informa ca Adresa dvs. de e-mail au câstigat doar tu suma de £ 1,000,000.00 (o milioane Great British Lire), de la Loterie Microsoft". Un mister al traducerii este recursul, probabil aleatoriu, la tu şi dumneavoastră, pentru a traduce pe you sau your din engleză. Topica şi acordul sunt, în continuare, neglijate: „Microsoft de atribuire Loteria este aprobat de catre britanici". Formele verbale par traduse aleatoriu: „Loterie sau este 2a de acest gen si am intentioneaza sa sensibilizarea publicului". Căutând pe internet o posibilă versiune englezească a textului, am înţeles că unele dintre aberaţii provin şi din greşeli sau neglijenţe ale originalului („his lottery" în loc de „this lottery" este probabil o eroare de tastare).

Desigur, textul este o năzbâtie oarecare, dar el arată, printre altele, că există persoane (inclusiv escroci) care cred că programele de traducere automată puse gratuit la dispoziţie pe diferite site-uri pot fi folosite ca atare. Comentatorii de pe blogul zoso.ro presupuneau că textul a fost tradus cu Google Translate; e probabil aplicaţia cea mai aproximativă şi neperfecţionată a celebrului motor de căutare. Cu Google Translate se poate reface experienţa povestită cu umor de Umberto Eco, într-un articol de la sfârşitul anilor '90, reprodus apoi în cartea sa despre traducere, apărută de curând şi în versiune românească (A spune cam acelaşi lucru, în româneşte de Laszlo Alexandru, Polirom, 2008): de a supune un fragment la succesive traduceri în mai multe limbi, pentru a reveni apoi la limba de origine; în urma devierilor acumulate de la o transpunere la alta, textul capătă umor absurd şi devine aproape de nerecunoscut Demonstraţia lui Eco (făcută acum un deceniu, cu motorul Altavista, cel mai popular pe atunci) e simplă şi întotdeauna de efect. Am refăcut-o, în joacă, cu Google Translate, folosind două texte scurte, familiare tuturor: Creion al lui Arghezi şi începutul schiţei lui Caragiale, Căldură mare. Reproduc, fără comentarii, rezultatele trecerii prin traducerea în franceză-engleză-italiană-spaniolă-germană-română; aşa cum era de presupus, proza rezistă mai bine, dar poezia produce efecte mai surprinzătoare: „Creion //Obrajii Favorites/ Cu vedere la lac/ Der Spiegel/ Azur şi copaci./ Ei zâmbet şi love me/ De la fund pentru a Rock/ Sper Noat alb/ Lung şir de ochi de peşte./ Lui cap şi trageţi/ De ce este acest Malu aşa-Reed N/ Păianjenii Locuri de cazare/ Dimineata este mai jos./ Ei fiind pe deplin/ Frică şi de bucurie,/ Acesta este meu/ De ce ar trebui să-mi fie iubit?"; „Strălucire /Termometrul spune că 33 de grade la umbra ... În căldura soarelui, de oprire la roata patru pacienţi din strada, la numarul 11, la trei. Un om a ieşit şi nu este destul de aproape de uşă, capac, pus inelul pe buton. Sunaţi-un moment ... nimic: două, trei ... şi nimic nu este Razim buton cu degetul, nu ridicaţi-l ... În cele din urmă, un copil tocmai a deschis. Ulterior, păstrarea ţara calm imperturbabil, egalitate, şi plin de demnitate"