Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Cărţi primite:
Tragism direct de Alex. Ştefănescu


Mihai Radu, Hobby şi alte povestiri, Bucureşti, Ed. Vremea, 2009. 80 pag. Volum de debut remarcabil (meritând să stea în atenţia juriilor care acordă premii de debut). Autorul are un scris original şi expresiv, reuşind să comunice stări de spirit greu de comunicat: „Totdeauna am simţit o pasăre încercând să-mi iasă din piept... Şi totdeauna am închis ochii, ridicând fruntea spre tavan, cu cartea pe piept ca mâinile unui om mort, ca să văd mai departe, să mă gândesc la ceea ce nu poate fi imaginat, viaţa aceea pe care nu am cunoscut-o.”

Ionatan Piroşca, Trecerea prin icoană, Oradea, Ed. Hypogrammos, 2009. 128 pag. Poet talentat, puţin cunoscut, grav bolnav în momentul de faţă. Retorică desfăşurată în volute rapide, tragism discret, irizaţii de umor. Din când în când, versuri memorabile: „suferinţa se execută nu se discută/spunea domnul colonel”.

Gheorghe Ungureanu, Fantasmagorii nocturne, Bacău, Ed. Atlas, 2009. 168 pag. Povestiri scrise de un continuator minor (dar talentat) al lui Mihail Sadoveanu. Povestirile, atribuite unui pădurar şi prietenului său mai tânăr, sunt „despre vreme, despre credinţe, oameni ori fapte, despre creaturi stranii, strigoi, vrăjitoare, vedenii şi alte năluciri diavoleşti, vorbe de taină transmise de la o generaţie la alta.”

Mircea Bădoiu, Dincolo de Arcadia, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2009. 254 pag. Roman prozaic-minuţios, naiv, lipsit de relief. Umor involuntar generat de folosirea unui registru stilistic inadecvat: „şi-au încrucişat privirile, cu oarecare dezaprobare, dar cu afecţiune nedeclarată şi firească pentru postura lor de genitori biologici ai interlocutoarei”; „îşi apropie pleoapele pentru a penetra mai adânc depărtarea”.

Ioana Em. Petrescu, Studii eminesciene, cuvânt înainte de Ioana Bot, ediţie îngrijită, note şi bibliografie de Ioana Bot şi Adrian Tudurachi, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de {tiinţă, 2009. 540 pag. Fostă studentă, la Cluj, a regretatei Ioana Em. Petrescu (28 decembrie 1941 – 1 octombrie 1990), Ioana Bot, ea însăşi un eminent istoric literar, face un gest frumos de solidaritate intelectuală peste timp, editând un volum masiv de studii eminesciene ale profesoarei sale de altădată. Volumul, conceput cu exemplară seriozitate, ca o ediţie critică, ne oferă prilejul să recitim comentariile critice inteligente ale Ioanei Em. Petrescu referitoare la opera marelui poet. În acelaşi timp, prefaţa, scrisă cu binecunoscuta mefienţă a Ioanei Bot faţă de orice formă de mitologizare, reconstituie convingător imaginea celei care se pierde tot mai mult în „negura de vremi”.

Dan Iancu, Tata doar fotografii, Bucureşti, Ed. Agol, 2009. 94 pag. Poezie „minimalistă”. Sunt descrise situaţii din viaţa de fiecare zi, cu speranţa că această proză se transformă de la sine în poezie. Nu se transformă. Metoda nu funcţionează nici măcar atunci când autorul încearcă să atragă atenţia asupra lirismului latent al descrierilor sale: „Mă gândesc să-ţi pun un prun la cap să-ţi ţină oasele moi de-a lungul uitării ce va să ne vină. Mama numără pachete, douăsprezece să fie, japoneză pate de ficat o felie de cozonac conserva de peşte roşie ou şerveţele cană farfurie furculiţă”.

Panait Istrati, Sentinţe şi fraze memorabile/ Sentences et phrases mémorables, ediţie bilingvă româno-franceză, selecţie de Maria Cogălniceanu, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2009. 172 pag. Este greu de înţeles la ce serveşte o asemenea carte. Scoase din context, multe dintre enunţurile lui Panait Istrati sunt banale: „A privi suferinţa nu-i acelaşi lucru cu a suferi tu însuţi.”; „Calitatea mi-e mai scumpă decât cantitatea.” etc.

Sorin Basangeac, Nocturnă cu nebunul satului, monorimuri, Braşov, Ed. Pastel, 2009. 72 pag. Din cauza obligaţiei, pe care el însuşi şi-a asumat-o, de a folosi într-un poem o singură rimă, autorul este nevoit de multe ori să forţeze fraza, să se îndepărteze de ceea ce avea eventual de spus. Nu se poate vorbi de poezie propriu-zisă, ci de un joc literaro-rebusistic (simpatic): „Visez s-adorm precum un york/ sau orice nesimţit de porc/ ce grohăie şi-n somn, horc-horc.” etc.

Vladimir Udrescu, Scot cavaleria, 33 de poeme cavalereşti, Timişoara, Ed. Brumar, 2009. 44 pag. Versuri solemn-plictisitoare. Singurul text atrăgător – prezentarea pe care şi-o face poetul pe ultima copertă (de unde rezultă că are un farmec pe care nu şi-l valorifică în poezie): „Având la activ o mamă, născută Răcăşan, originară din }ara Bârsei, o şcoală şi un liceu („Unirea”, fost „Principesa Elena”) la Braşov, o facultate de Litere la Cluj, o armată la infanterie în Bucureşti, o grupă sanguină 01 şi un corp care conţine 70% apă, adulmecând o himeră, Poezia, precum Avram Iancu năzuind la o baie de aburi la Vidra de Sus, declar pe propria-mi răspundere, de bună voie şi nesilit de nimeni, că l-am citit din doască-n doască pe Eminescu şi nu l-am contestat.”

Boris Marian Mehr, Bazar oriental, Bucureşti, Ed. Nouă, 2009. 152 pag. Însemnări de jurnal, reflecţii, poeme, un bric-à-brac care nu este nici măcar pitoresc. Încercarea autorului de a face literatură este zădărnicită de amatorism, de tendinţa de a moraliza şi mai ales de stilul împiedicat, care face unele pasaje ininteligibile.