Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Prin anticariate:
Vieţile Parisului de Simona Vasilache

În 1927 apărea, la Grasset, Cathérine-Paris, romanul Marthei Bibescu, o lecţie de stil şi nostalgie. În traducerea Mariei Brăescu şi a lui Gheorghe Lăzărescu a fost publicat în 1996 la Albatros şi, foarte recent, la Polirom, în versiunea românească semnată de Magda Răduţă.

Autobiografic printre rânduri, Cathérine-Paris e povestea scrisă de o femeie lucidă, spirituală, cu sclipiri de sentinţă la fiecare capăt de frază, însă profund sortită nefericirii, prin educaţie, ca şi prin istorie. La fel cu personajul pe care-l închipuie, copil al ei tot atât cât al unei mame bovarice, răbdând o căsătorie de probă de dragul unui destin mai bun pentru fata ei. Născută la Bucureşti, într-un colţ de lume barbară, cu ierni cumplite şi epidemii care ucid fulgerător, Cathérine e adăpostită, după moartea prematură a tatălui, în Parisul pe care-l poartă în nume şi-n destin, într-o casă austeră, a unei bătrâne prinţese, bunica ei, pentru care libertatea a preţuit întotdeauna mai mult decât rigorile cu iz de scandal bine temperat ale familiilor de soi. Acolo, rămasă orfană şi de mamă, creşte în afara unei lumi căreia îi este mireasă încă dinainte de naştere şi învaţă istoria Franţei şi a lumii, printr- un şir nesfârşit de filiaţii din care nu vede că este parte.
Istoria o s-o ia în stăpânire, cu chipul unui prinţ polonez, Adam Leopolski, moştenitor de departe al tronului, trecut de vârsta însurătorii, iubind vânătoarea, nu şi obligaţiile. Fiica unei mame, care făcuse o căsătorie doar ca să aibă un copil fericit (ce naivitate!), cade victimă unui complot asemănător, cocktail de prejudecăţi, de intrigi şi de dorinţă fierbinte de-a păstra averea şi istoria în familie. Va avea un copil, dar nu cu prinţul care o părăseşte la nici două săptămâni după căsătorie, ci cu un aviator parizian, imagine a modei, a noului, a viului care o sedusese de prima dată şi pentru totdeauna în oraşul vieţilor ei amestecate. Captiv în căsătoria în care este şi ea captivă, nou-născutul va moşteni tradiţia şi va satisface nevoia de urmaşi a clanului Leopolski. În schimb, acoperit de altă minciună decât cea care făcuse din Munteanca (aşa îi zicea, ameninţat de frumuseţea ei, comandamentul damelor Parisului) o franţuzoaică fină, învăţând despre bătălii şi glorii care nu erau ale strămoşilor ei, el va fi un parizian adevărat. Fructul unei iubiri deopotrivă bolnăvicioase şi izbăvitoare.
Delicat şi trist, atent la detalii şi împrăştiind, cu fineţe, multă nefericire, Cathérine-Paris rezumă fără cusur o epocă. A balurilor şi convenienţelor, a strălucirii fără trăire, ca frumuseţea fără trup a unei impecabile pagini de latină. Prin viaţa unei prinţese care, neaparţinând profund nici unei istorii ajunge să le aparţină, superficial şi diplomatic, tuturor, trec nenumărate file de poveste, comploturi, trădări, războaie, mari şi mici, mondiale în felul lor, agitând internaţionala principilor, fie că e vorba de politică sau de afaceri de budoar. Asta nu face din Cathérine-Paris nicidecum un roman de acţiune. Ca un tablou de vânătoare din care lipseşte vânătoarea (imaginea îi aparţine Marthei Bibescu), viaţa Catherinei e o colecţie de pasiuni şi blazoane care pe ea o privesc puţin sau deloc. Curăţată de pasiuni şi de iniţiative, e un rol şi o reverenţă. Casă de păpuşi.
Dacă Marthei Bibescu îi lipseşte, poate, modernitatea teatrului de idei, nu-i lipseşte, nicidecum, acuitatea, simţul de femeie care începe să vadă, când se îngână secolele, că tiparul pe care o soacră admirabilă, în felul ei, i-l predă unei nurori care trebuie să perpetueze specia şi tradiţia scârţâie din toate balamalele. Mult mai capabilă, în multe privinţe, decât toţi curtezanii care o înconjoară, văzând în ea femeia frumoasă şi nefericită, nu mintea care i se ascute prin propria alegere, în dauna simţurilor, Catherine poate scrie istorie. Aşa cum, la intersecţia tuturor cancelariilor, lăsându-se pe valul unei vieţi pline şi analizându-se în cărţi, o va face Martha Bibescu însăşi. Trăind halucinant de multe vieţi într-una singură.


Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara